Ieri am aniversat 6 ani de la casatoria noastra, si am sarbatorit cu o mica excursie pana la Humulesti.

Pentru mine a fost o iesire mult asteptata, pentru Baietelul de argint…o vraja!

Mai intai, am vizitat casa memoriala a scriitorului Ion Creanga (pretul biletului pentru adult 4 lei, pentru copil 2 lei, S. nu a platit) – eu si sotul meu mai fusesem o data acolo, insa mi-am dat seama ca atunci am ratat o multime de detalii. Acum i-am putut povesti lui S. despre fauritorul de povesti, despre traiul din satele din Romania de acum doua sute de ani, despre cum foloseau oamenii anumite unelte, cum se imbracau, cum faceau mancarea, hainele, etc. Casuta este mica si joasa, cu o camera, o tinda si inca o incapere unde sunt expuse cateva carti si panouri informative despre Ion Creanga (viata si opera acestuia). Inauntru este amenajat un interior taranesc: lui S. nu i-a venit sa creada ca si adultii se asezau pe niste scaunele prea mici si pentru el, a aflat ca lana se torcea cu fusul, furca si roata de tors (eu mi-o amintesc pe bunica mea din Bucovina cu torcea cu furca-n brau, cum sfaraia fusul intre degetele ei, imi amintesc ca m-a invatat si pe mine sa torc), a aflat cum se facea mamaliga in ceaunul cel negru (un ceaun din acelea in care mancam si noi in copilarie mamaliga amestecata cu lapte), cum dormeau copii pe cuptiori (si noi, la Straja, acolo ne faceam culcusul in vacante, mai ales iarna), a vazut un car cu coviltir si roti de fier si o multime de unelte vechi. A fost fascinat de acoperisul imens, de prispa casei, de fantana cu cumpana:

Langa casa memoriala se afla amenajat un mic muzeu cu personaje din povestile lui Creanga (animale impaiate si costumate, manechine imbracate in port national, interioare cu scene din viata unei femei- razboiul de tesut, copilul in covata, sau din viata barbatului, printre uneltele sale, o claca, multe obiecte folosite in viata de fiecare zi). Pretul biletului pentru adult este 2 lei, pentru copil 1 lei, S., fiind sub 5 ani, nu a platit nimic:

Cu ocazia acestei vizite, am descoperit ca S. cunoaste cateva povesti de-ale lui Creanga, desi, sincera sa fiu, mie mi s-au parut un pic cam macabre pentru varsta lui, si in afara de o prelucrare dupa Ursul pacalit de vulpe eu nu i-am citit nimic. Stia de la gradinita si Capra cu trei iezi si Punguta cu doi bani, iar pe aceasta din urma am reluat-o si noi de dimineata.

Aveam, cumparata de mult de la un garage sale de-al Laurei, o mapa cu ilustratiile Pungutei cu doi bani (editura Roxel Cart), la care am adaugat si o marioneta cocos intre timp. Pastrasem povestea pentru un moment special, si nici nu se putea unul mai potrivit ca acesta, cand am facut cunostinta si cu  autorul ei… Asadar, de dimineata am povestit cu S. despre scriitori (el m-a intrebat daca mai exista si alti scriitori de povesti, si atunci am putut sa enumeram cativa din diferite tari), am citit si am dramatizat un pic Punguta cu doi bani, planuim sa ascultam adaptarea radiofonica si sa urmarim desenele animate.

Daca treceti prin Neamt cu copiii, mai ales daca ei cunosc povestile lui Creanga, va recomand din toata inima sa va opriti la Humulesti!