Ceea ce recomanda cei de la Handwriting without tears este o tablita inramata in lemn, de genul celor pe care se scriu meniurile la restaurant. Din pura intamplare (pentru ca acum ceva vreme o gasisem intr-un mic magazin second hand) noi avem asa ceva, dar cred ca metoda merge la fel de bine pe orice fel de tabla de scris cu creta.

Tabla recomandata de ei masoara 4 pe 6 inch (dar nu am masurat-o pe a mea in centimetri), si are plasat in partea stanga, sus, un smiley face– eu am pus o floricica. Abtibildul are rol de reper- copilul stie ca trebuie sa inceapa linia de sus, din partea stanga, si vreau sa va spun ca e foarte util, pentru ca S., de exemplu, are tendinta de a trage liniiile de la drapta la stanga, de jos in sus. Liniile trase de sus in joc sunt mult mai precise, si miscarea de la stanga la dreapta trebuie sa intre cumva in reflex, pentru ca e si directia de citire. De aceea in toate activitatile Montessori se insista pe directia stanga-dreapta (lucru pe care eu am omis sa il implementez si imi dau seamna ca mi-ar fi fost folositor). Tabla ofera copilului un spatiu incadrat pe care sa traseze liniile si sa faca literele si cifrele de o marime corespunzatoare (mai mari acum, cand le invata).

Metoda Wet-Dry-Try este foarte simpla: parintele/profesorul traseaza litera cu creta- copilul o sterge cu buretele respectand liniile, o lasa sa se usuce si traseaza el liniile peste urmele anterioare. Este o strategie multi-senzoriala si pregateste copilul pentru a trece la hartie si creion.

As vrea sa pot spune ca S. coopereaza la aceasta etapa. In prima zi a fost atat de fascinat de stergerea cu buretele incat aproape ca a sters toata vopseaua de pe tablita :); a doua zi cand am reusit sa trecem la litere, a fost cam iritabil- de inteles dupa mai bine de 4 ore petrecute afara si dupa un refuz total de a dormi la pranz. Cum spuneam, perseveram…

A treia zi a fost muuult mai cooperant, stiind exact ce se cere de la el. Deci, se poate!