Saptamana trecuta au poposit la noi acasa doua papusi albastre, din cuvinte si culoare, pe care eu le cunosteam doar din povestirile altor pasionati de carte pentru copii.  Tocmai povestile lor m-au facut sa imi doresc in biblioteca noastra aceste carti „clasice” din literatura romaneasca pentru cei mici, si cred ca Baietelul de argint a fost bucuros sa le primeasca in tara lui.

Luna Betiluna si Dora Minodora sunt personajele autoarei Anamaria Smighelschi, care a faurit atat textul, cat si ilustratiile  mini-trilogiei aparute la editura Paralela 45. Prima carte  urmareste intamplarile cu cele doua papusi in gradina, a doua printre pasari si gaze, iar a treia este o aventura subacvatica. Cartile au textul putin, rimat-cantat, cu nume amuzante pentru personaje (Guţă- Crap, cei doi broscoi Caraoac si Carachioi, racul Danila), totul se petrece destul de repede si nu lasa copilul sa se plictiseasca. Cum S. nu e un adorator al cuvintelor (sau cel putin pana acum nu a dat semne sa fie), ma temeam ca nu va gusta umorul numelor si rimele fine, insa m-am inselat! Le-a indragit pe cele doua fetite de celuloid si le-a urmarit cu interes peripetiile, a cerut si a doua carte dupa ce prima s-a terminat si inca doreste sa le reciteasca.

Astazi ne-am oprit asupra cartii care se potriveste studiului tematic abordat de noi in perioada aceasta (apele si formele lor): Luna Betiluna si Dora Minodora in tara lui Peste-Mamaliga-Prapadeste.

Joaca a devenit si mai interesanta cand i-am arata lui S. papusi minuscule (surprize de la pufuleti), pe care le-am transformat, cu ajutorul colorantului alimentar si a albastrului de metil, in Luna Betiluna si in Dora Minodora. Makeover-ul avea si aerul unui experiment, si al unei picturi, si asta l-a incantat pe S. Apoi le-am facut rochite de voal, cum scrie in carte, si le-am trimis in expeditie dupa brosa in forma de semiluna. Papusile au urmarit brosa din peste in peste, au daruit-o in cele din urma regelui pestilor, cel care sta si prapadeste o movila imensa de mamailga adunata de prin unditele din toata lumea, si s-au intors acasa „de-a calare pe-un delfin”.

Pentru ca povestea sa prinda viata, am alcatuit pentru  S. un sensory bin in care putem urmari traseul celor doua aventuriere. Acum putem pune in scena, reconsitui traseul, reface dialogurile, intr-o varianta 3D. Pentru sensory bin am folosit plastilina moon dough si moon sand, bilute hidrofile, pietricele decorative, scoici, pesti de plastic si cam tot ce se potrivea cu povestea:

Pe coperta din spatele cartii sunt ilustrate si etichetate toate vietatile acvatice care apar in poveste, si trebuie sa va marturisesc ca lectura aceasta a fost o experienta educativa si pentru mine. Nu obisnuiau ai mei sa mearga la pescuit, asadar prea multe detalii despre pesti nu stiam. Daca planuiti o lectie despre lumea subacvatica, va recomand din toata inima sa includeti si cartea aceasta in studiul vostru, are foarte multe facts incluse in sirul povestii- pe langa 17 soiuri de pesti si alte creaturi marine, am putut sa ii explic lui S. cum un rau se varsa in Dunare, aceasta formeaza Delta, varsandu-se la randul sau in Marea Neagra, ba am facut chiar si o operatie de adunare (trei scrumbii cu trei scrumbii cu o scrumbie).

Lui S. ii place sa ii citesc si sa ma joc cu el, mie imi place sa ii strecor si un pic de „invatatura” in joaca asta, asadar cartea ni se potriveste amandurora.

Lectura placuta va dorim si voua!