Ne pregatim pentru homeschooling (1)

Aminteam in articolele precedente ca anul care va veni Baietelul de argint va fi homeschooled. Experienta noastra cu gradinita a fost una placuta, nu stiu daca as fi putut cere mai mult, S. a mers cu drag la gradi si s-a inteles bine cu doamna educatoare si colegii lui. Motivele pentru care facem homeschooling anul acesta sunt mai mult tehnice- vom locui prea departe de gradinita noastra pentru a mai putea merge la program scurt (S. refuza complet programul prelungit), iar imbolnavirile de anul ce tocmai s-a incheiat ne-au afectat pe toti, dar mai ales pe Cati, suficient de mult incat sa ne dorim o pauza luuuunga.
Deocamdata, gradinita nu este obligatorie, deci probleme legale in acest sens nu vom avea.

M-am pregatit din timp pentru „gradinita de acasa”, deja am inceput de fapt sa lucram (sau, mai bine zis, nu ne-am oprit niciodata, desi incetinisem ritmul la un moment dat). Azi vreau sa va prezint materialele dupa care vom lucra si cam ce imi propun pentru anul ce va veni. De obicei, rareori reusesc sa fac tot ce planuiesc, iar S. nu este presat sa atinga scopurile fixate (sunt doar orientative, pentru a sti in ce directie ne indreptam).

Ca si pana acum, metoda majora pentru care voi opta este cea a Studiilor tematice. Pentru aceasta, am cumparat mapa educativa Noi si lumea inconjuratare de la ed. Gama. V-as povesti mai multe despre ea, insa Camelia planuieste sa v-o prezinte cu multe detalii, asa ca eu voi enumera doar tematicile cuprinse in aceasta mapa: meserii, mijloace de transport, educatie ecologica, educatie sanitara, educatie rutiera, cele patru anotimpuri si lunile anului, apa (strai de agregare, circuitul apei in natura), fenomene ale naturii, fenomene extreme, corpul omenesc, sarbatorile majore, sistemul solar si Romania. Multe dintre acestea vor fi recapitulari pentru noi, pe altele le vom studia insa amanuntit.

mapagamaDespre mapa va pot spune impresiile mele sincere- este extraordinara pentru cine doreste sa invete copilul acasa, daca copilul este de 3 ani sau mai mic, sau intre 3-8 ani daca nu aveti deja materiale adunate pe temele enumerate.  Eu folosesc cardurile din mapa pe post de flashcards dupa metoda Doman cu Cati. Folosesc hartile la lectiile de geografie si o voi folosi cu S. tot anul viitor. Daca aveti copilul mic si acum va apropiati de ideea educatiei acasa, aceasta ar fi prima mea recomandare in materie de investitii. Exista si mapa Lumea vie, care abordeaza mai mult animalele si plantele.

Alfabetul

De cand era S. micut am introdus literele si studierea lor, pentru a se familiariza cu ele, si am in bara laterala o intreaga categorie de activitati pe marginea lor. Acum o luam lejer si sistematic. S. poate sa recunoasca majoritatea literelor mari de tipar, si ieri mi-a facut surpriza sa imi arate ca poate si scrie mai bine de 10 dintre ele. Acum, cand avem timp, studiem literele mici de tipar, in urmatoarea maniera: trasam cu degetul peste literele tactile confectionate de Camelia, pe care a avut bunavointa sa ni le imprumute (multumim din suflet!). Cu ajutorul unor manipulative (puzzle de lemn sau spuma, litere magnetice din lemn sau plastic) identificam litera mare corespunzatoare literii mici studiate. Apoi stampilam perechile pe niste fise printate, cu cariocile Do-a-dot. In cele din urma, coloram intr-o carte de colorat cu alfabetul. Din cand in cand, trecem repede printr-un set de flashcards ca sa improspatam memoria.

alfabetPentru copii care invata sa scrie, sunt de foarte foarte mare ajutor tablitele educative pentru deprinderea scrierii corecte de la Famous Kids. Noi le avem si S. a fost absolut incantat de ele (multumim din inima, Sabina!). Faptul ca sunt puternic colorate pentru mine este un plus, ii sugereaza copilului ca scrisul este distractiv. Sagetile sunt clare iar copilul are nevoie de ceva palpabil de tinut in mana, de aceea creionasul de lemn e perfect. Mi se par mai eficiente decat un program pe tableta, de pilda, de aceea le recomand cu caldura. Camelia le-a recenzat in amanunt, postand si un filmulet demonstrativ, aici.

tablescrisIn acelasi timp, incerc sa introduc o activitate cu litere in fiecare tema studiata de noi, pentru ca S. sa le repete in joaca.

Matematica

In acest moment, S. numara corect pana la 10 si recunoaste cifrele pana la 10. Nu am facut inca exercitii de scriere a cifrelor. In schimb, el reuseste sa faca, cu ajutorul manipulativelor, adunari si scaderi pana la 10. Pentru matematica ne bazam in primul rand pe:

  • NUMICON (de nenumarate ori m-am felicitat pentru achizitie, sunt foarte multumita de el)
  • Prima mea carte de matematica, aparuta la ed. Litera, pe care Camelia a recenzat-o in amanunt aici
  • Seturile cu adunarea si scaderea de la ed. Gama
  • Alte materiale care ne „pica in mana” sau pe care le avem deja in biblioteca

DSC00488Planuim, in plus, doar sa invatam numerele pana la 20, si sa facem alte exercitii de prematematica (patterning, de pilda) sau sa introducem cateva notiuni noi de geometrie, din cartea mai sus mentionata.

Stiintele naturii

Aici ne vom ghida mai mult dupa mapa educativa- de exemplu, vara aceasta vreau sa facem o unitate mai complexa despre apa. Restul lectioarelor vor fi puse laolalta pe moment, si voi printa atunci activitati pe marginea lor, sau ne vom folosi de materialele deja existente in biblioteca.

Geografie

Continuam cu Europa, in stilul pe care il cunoasteti deja, si apoi ne vom apropia in amanunt de Romania.

Arts & Crafts

Nu programez ceva in mod deosebit, atat doar ca in cadrul lectiilor de geografie vreau sa mentionam pictori si muzicieni celebri in tarile studiate, iar in cadrul lectiilor de stiinte sa facem si un craft, un desen, o pictura pe tema respectiva.

Imi doresc o planificare riguroasa, asa ca voi reveni cu detalii despre rutina zilnica (cand vom reusi sa o stabilim) si lista de teme de studiat (cand voi reusi sa o pun laolalta).

Totul va fi facut in joaca, cand S. va avea chef- el este atat de dornic sa invete, incat temerea mea e ca nu voi putea tine eu pasul cu ritmul lui.

Spor si voi sa aveti, acasa, la scoala sau la gradi!

Homeschooling Izabela- Lectia 1

Izabela este o domnisoara frumoasa si tare simpatica. Are 13 ani si s-a nascut cu un cromozom 21 in plus. 

Drumul ei prin scoala a mers destul de bine pana la un punct: clasa I-a a repetat-o, pentru ca asa a fost dorinta mamei, sa aiba un start mai bun la scoala, asadar, la un moment dat, era fetita care citea cel mai bine din clasa. A tinut pasul intr-o scoala de masa pana in clasa a IV-a, cand datorita unor probleme de sanatate care au necesitat spitalizari indelungate, a fost nevoita sa intrerupa.

Eu o cunosc pe Izabela de mai bine de 5 ani.  Am pastrat legatura, iar cand mama ei mi-a povestit ca a trebuit sa o retraga pe fetita de la scoala, am sarit efectiv in sus: „Nu se poate!”. Aveam in minte toate povestile de succes ale copiilor cu sindrom Down din testimonialele NACD, si stiam ca Isabela poate mai mult decat 4 clase la o scoala de masa. Am rugat-o pe mama Izabelei sa ma lase sa fac, de doua ori pe saptamana, lectii cu fetita, si saptamana aceasta am avut prima zi de scoala de acasa impreuna.

In viitor, speram ca ea sa poata reintra in sistem, fie continuand scoala de acasa cu un profesor al Ministerului Educatiei, care sa vina sa faca educatie la domiciliu (dupa cum bine stiti, homeschoolingul copiilor cu dizabilitati este singurul recunoscut legal in Romania), fie, daca este cazul, sub o scoala umbrela din strainatate.

Sper ca aceasta serie de articole, in care va povestesc cum invata Izabela si care sunt rezultatele scolii de acasa, sa inspire si sa fie de folos si altor parinti de copii cu nevoie speciale, de varste scolare. Eu voi urma in mare programa claselor 1-4, insa voi bifa anumite subiecte din curriculum pe masura ce le vom face, si nu neaparat in ordinea din manuale, ci in intr-o ordine logica, sau in functie de materialele disponibile.

iza

Continentele

Prima lectie de geografie a fost dedicata continentelor. Izabela nu stia continentele,asa ca am porint practic de la 0. Incerc sa folosesc cat mai multe idei hands-on, si ii predau exact la fel cum i-as preda lui S.

Asadar, am folosit globul Montessori (realizat de Camelia, multumim foarte mult!) si cartonase Montessori pentru identificarea continentelor dupa forma si culoare. Puteti realiza voi insiva un astfel de glob, dupa tutorialele mentionate in lectia Cameliei.

world

Dupa aceea, Izabela a trebuit sa coloreze o harta a lumii printata folosind tot codul Montessori, si sa infinga stegulete pe continentele corespunzatoare. Materialele pentru aceasta activitate au fost descarcate de aici.

Ca tema, a avut doar de colorat fise cu continentele individuale, iar mama trebuie sa ii prezinte flashcards cu continentele, dupa metoda Doman, de doua ori pe zi cate un minut, in fiecare zi.

Fluturele

A doua parte a lectiei noastre am dedicat-o stiintelor naturii, si am inceput cu ciclul vietii fluturelui. Am ales fluturele din doua motive- un astfel de „ciclu al vietii” este in programa pentru clasa a IV-a, iar eu tocmai aveam materiale foarte frumoase pe aceasta tema, dar pe care trebuie sa le restituim curand, pentru ca ne sunt imprumutate.

Pentru partile componente ale fluturelui am folosit cartonase Montessori, Enciclopedia Disney si un puzzle tip incastru, superb, pe care il puteti comanda la un pret mai mult decat acceptabil in magazinul Creative Boutique.

partifluturePentru ciclul vietii fluturelui, ne-am folosit, in mod inspirat, de cartea lui Eric Carle- Omida mancacioasa– pe care Izabela a citit-o, am comentat-o, si apoi am recapitulat-o.

Dupa aceea am scos „deliciul lectiei”- setul Safari LTD cu ciclul vietii unui fluture- de o calitate excelenta (din pacate, nu il mai gasesc on line, incercati in librariile locale):

cicluflutureDupa cum vedeti, nimic foarte complicat, insa la sfarsitul lectiei Izabela a putut reproduce toate informatiile noi despre fluture, si o parte dintre cele despre continente. Cu siguranta, intr-o scoala, o ora normala de geografie sau de stiintele naturii nu ar fi aratat asa, si nic nu ar fi avut loc pe podea. Acasa, totul e posibil, invatarea eficienta fiind scopul nostru primordial.

La a doua noastra intalnire, Izabela a stiut TOATE informatiile noi predate- way to go, Iza!

Improvizatii

Va povestesc acum despre jocurile noastre improvizate de saptamanile trecute, cand vrand-nevrand am petrecut mai mult timp in casa. Sunt o umplutura fericita de timp, si costa foarte putin in materie de bani si efort- doar ca trebuie sa aveti multe materiale de reciclat.

Inspirata de pe pagina Bufnitei Intelepte am mesterit un traseu de bile- din tuburi de carton, scotch colorat si bile de sticla:

traseuInspirata de Coca si de Lucia, am refacut un joc Montessori senzorial-auditiv (aveti nevoie de materiale de diverse texturi- faina, zahar, orez, bilute, etc si recipiente de la oua Kinder)- iar S. s-a implicat total- partea cu facutul perechilor de oua placandu-i mai mult decat cea cu potrivirea. Apoi a avut voie sa manace bilutele de cacao, asa ca a fost foarte fericit de joc 🙂

jocauzIntr-o seara S. a avut chef de joaca cu aluat, asa ca am scos faina, sarea, glicerina si un pic de lamaie si apa- folosind o reteta testata aici– si forme noi de la Ikea, si ne-am pus pe framantat. Se pare ca am turnat prea multa glicerina, aluatul a iesit cam elastic si a trebuit multa faina in plus, insa efortul s-a meritat, lasandu-se cu cel putin o ora de joaca. Si in urmatoarea seara S. a cerut sa se joace cu aluat, asa ca e o activitate cu…bataie lunga.

aluatChef de joaca sa aveti!

Interviu cu Gabriel Curcubet- fondatorul Asociatiei Homeschooling Romania

Interviul de fata face parte din seria de articole despre homeschooling pe care doresc sa le prezint pe blog. M-a bucurat amploarea discutiilor pe care primul articol le-a starnit, iar multi dintre voi s-au aratat interesati de aspectele practice ale modului in care se poate face educatie la domiciliu in Romania. Nimeni nu ne poate da mai multe detalii in aceasta privinta, decat fondatorul Asociatiei Homeschooling Romania, Gabriel Curcubet care, pe langa cei doisprezece ani de experienta directa in homeschooling, face eforturi si pentru legalizarea ei in tara noastra.

Mi-am promis si am promis cititorilor mei o serie de articole despre homeschooling, si mi-am dat seama ca dumneavoastra sunteti cei care cunoasteti cel mai bine situatia din Romania. Aveti bunavointa sa imi raspundeti la cateva intrebari?

1. Cum ati hotarat sa va scoliti copii acasa? Ati inceput in 2001, unde se situeaza copiii dvs. acum din punct de vedere academic?

Am optat pentru educatia la domiciliu pentru ca mi-am dat seama ca scoala nu poate da unui copil ce poate da un parinte- atat ca educatie, etica dar si in ceea ce priveste partea academica. Profesorii, chiar si cei mai bine pregatiti, nu pot adapta stilul de predare individualitatii fiecarui elev. Noi credem intr-o educatie personalizata, de aceea am preferat varianta scolii de acasa.

Facem homeschooling din 2001 si pana acum. Copiii in clasele primare si generale sunt inscrisi la scoli imbrela din Statele Unite ale Americii, care ofera curriculum, o diploma acreditata ce se poate echivala in Romania, iar de la ei putem achizitiona manuale si caiete de lucru. Voi aminti cateva scoli de acest fel- West River Academy, A Beka Academy, Alpha Omega Academy, Christian Liberty Academy. Din punct de vedere academic, copiii nostri sunt cel putin, daca nu mai bine pregatiti decat elevii unei scoli de masa, participa la concursuri internationale de unde se intorc cu premii si invata cu placere.

Fiul nostru cel mare, fiind bilingv, a avut posibilitatea de a-si continua studiile liceale tot la distanta. Este inscris la un liceu din Ungaria, cursurile le face pe Skype cu profesori maghiari, iar bacalaureatul il va putea da acolo. Diploma se va putea echivala in tara noastra.

Parintii carora educatia la domiciliu li se pare o optiune buna pentru copiii lor, trebuie sa stie ca exista si varianta bacalaureatului international, recunoscut si in Romania. Acest bacalaureat se da in limba engleza, vizeaza cunostinte generale si poate fi dat in mai multe centre din Europa, cel mai apropiat de noi fiind in Ungaria.

2. Cate familii sunt interesate de educatia la domiciliu in Romania? Care ar fi „profilul” acestei familii?

In prezent exista cel putin 100 de familii in Romania care au optat pentru acest mod de a-si educa copiii. In general, sunt familii de intelectuali cu venit mediu, unde parintii se simt foarte responsabili de educarea copiilor lor, vor sa fie direct implicati, considerand ca familia este mai importanta decat statul. Unele sunt motivate de credinta, altele o fac pentru ca doresc o educatie personalizata, care sa respecte individualitatea si particularitatile fiecarui copil.  Un elev scolit acasa beneficiaza de mai multa flexibilitate, poate aprofunda interesele si pasiunile sale mai bine decat daca ar trebui sa isi imparta timpul intre toate cerintele programei (incarcate, stim bine) unei scoli de masa, poate zabovi mai mult acolo unde materia ii este greu de inteles, sau, dimpotriva, accelera ritmul daca i se pare mai usoara. Daca parintele nu face fata predarii unei materii, are optiunea de a apela la un meditator profesor- sa nu uitam ca multi elevi ai scolilor publice fac meditatii dupa ore, ceea ce poate fi numit tot un fel de homeschooling.

3. Stiu ca ati militat pentru legalizarea educatiei la domiciliu, si asteptati ca legea sa fie votata in 2007. Suntem in 2013 si inca nu am auzit ca homeschoolingul sa fie legalizat- imi puteti da mai multe amanunte despre cum stau lucuruile in acest moment?

In 2010 a fost votata legea de catre comisia de invatamant din Camera Deputatilor. Initial proiectul de lege a fost votat in unanimitate, apoi a fost revotat, iar rezultatul a fost 10 voturi pentru, 14 impotriva. La vremea respectiva, am scris mai multe detalii pe care le puteti citi aici. Ne-am dori implementarea modelului finlandez de educatie la domiciliu in  invatamantul romanesc.

4. Incepand cu anul 2002 ati organizat o serie de conferinte  despre educatia la domiciliu. Cand si unde va avea loc urmatoarea?

Intentionam sa organizam o conferinta in limba romana in Bucuresti in luna mai- cei interesati pe pot cere detalii la adresele de e-mail sau telefonul afisate pe pagina despre conferinte a Asociatiei Homeschooling Romania.

Multumesc frumos pentru toate aceste informatii- cei interesati de educatia la domiciliu cu siguranta le vor gasi foarte utile!

Despre homeschooling- un mic istoric

Unul din visele mele de adolescenta era sa ajut copiii sa mearga la scoala. In naivitatea mea, credeam ca asta inseamna sa strang multe creioane colorate, caiete si eventual sa dau meditatii de engleza in vreun sat. Apoi am descoperit educatia timpurie care, odata cu nasterea Baietelului de Argint, a devenit o pasiune. Blogul acesta a inceput din dorinta de a inspira mamicile de toddleri, ca mine, sa inceapa educatia de acasa cu copiii lor mici. Este si acesta un mod de a „ajuta copii sa mearga la scoala”. Sunt convinsa ca pustii vostri, a celor ce cititi blogul si puneti in practica acasa mai mult decat pot scrie eu aici, se vor descurca de minune in clasa I-a si mai taziu.

Odata cu nasterea Ecaterinei, am deschis usa lumii copiilor cu nevoi speciale, si am inteles nevoia lor acuta de interventie timpurie in primii ani de viata si educatie de calitate ulterior. Ideal ar fi ca statul sa ofere toate conditiile necesare. Idealul nu salasluieste in tara noastra. Citind despre situatiile urate, chiar dramatice, prin care trec copii cu nevoi speciale si familiile lor in lupta lor pentru integrare in sistemul de invatamant de masa, incep sa cred din ce in ce mai mult ca legalizarea homeschoolingul ar fi o solutie in anumite circumstante.

 

Este greu sa incerci sa fixezi in timp inceputurile „educatiei de acasa”, ale homeschooling-ului cum este cunoscut azi.

Daca in vechime nu exista scoala publica si aproape toata educatia se facea acasa, cu guvernanta, preceptor sau tutore, iar restul scolilor erau private, din momentul in care invatamantul a devenit de stat si obligatoriu, ideea de „educatie acasa” a parut cumva stranie, ceva impotriva curentului. Totul a pornit de la ideea lui John Holt, pe la mijlocul anilor ’60, un absolvent al unei universitati americate foarte bune, din Ivy League, devenit apoi profesor. El era foarte nemultumit de sistemul public de invatamant, care, fiind imposibil de restrucurat, putea fi totusi inlocuit cu educatia de acasa. A scris mult pe tema aceasta, timp de 20 de ani.

Holt considera ca un copil are o curiozitate si o dorinta de invatare nativa si nestavilita, pe care sistemul de invatamant si programa structurata nu faceau altceva decat sa le inabuse. Copilul ar fi trebuit sa urmeze firul curiozitatii sale naturale pentru a invata, nefiind constrans de un sistem de invatare rigid structurat.

Al doilea avocat al homeschooling-ului a fost Raymond Moore, un crestin devotat, care vedea in sistemul public de educatie o propagare a filosofiilor care se impotriveau principiilor sale religioase. El incuraja parintii sa isi asume responsabilitatea pentru educatia copiilor lor, in special cea morala si spirituala, contracarand astfel violenta din scoli. Copiii ar fi devenit, astfel, adulti cu un sistem de valori puternic, care sa stea la baza vietii lor.

O a treia personalitate care a pledat pentru o educatie libera a fost scriitoarea Ayn Rand care, desi nu a publicat foarte mult despre acest subiect, a pledat pentru un sistem de educatie centrat pe copil ca individualitate si pe dezvoltarea creativitatii acestuia.

Trei voci diferite, din trei directii diferite, au luptat contra curentului iar din 1980 tot mai multe familii au imbratisat homeschooling-ul ca stil de educatie si viata.

Metodele folosite sunt variate- iata doar cateva dintre multele posibile: Educatie Clasica, Charlotte Mason, studii bazate pe metoda Montessori, Waldorf, Unit Studies  (care permit scolirea simultana a mai multor copii de varste diferite, adaptand o anumita tematica la diverse categorii de varsta) si pana la Unschooling.  Mai multe despre acestea puteti citi aici, aici sau aici.

In Romania, din cate stiu eu, educatia la domiciliu nu este inca legala, desi interesul pentru aceasta este din ca in ce mai mare. Irina (Dulce Casa) are cateva articole foarte interesante pe aceasta tema, Iulia (La pieptul mamei) a abordat aceasta tema si exista un blog- Homeschooling-un alt fel de educatie, centrat pe subiectul educatiei la domiciliu. Exista si o Asociatie Home Schooling Romania, care organizeaza conferinte pe aceasta tema, cu siguranta mi-ar placea sa particip.

Eu am aflat despre homeschooling prima oara in Statele Unite, cand am auzit intr-o doara despre o familie care isi educa copiii acasa- mi s-a parut interesant dar nu am aprofundat subiectul. Apoi am vazut diferite familii de misionari americani, mutati pentru o vreme in Romania, care practicau homeschooling-ul in familia lor. Am fost marora la cateva lectii foarte interesante, in masina sau alte locuri unde nu ai putea spune ca s-ar „face scoala”, am mostenit manualele lor pentru clasele I-III si abia astept sa le parcurg cu baietelul nostru.

De asemenea, pe cand era fiul meu inca mic, am descoperit ceea ce se numeste Tot School, educarea copiilor foarte mici, incepand cu 12-18 luni. Bloguri in aceasta nisa sunt nenumarate- iata un exemplu colectiv- Totally Tots. Cand am inceput cu S. „scoala de acasa”, acum doi ani si mai bine, erau bloguri care abordau si aceasta tematica, dar nu strict pe ea. Acum sunt fericita sa pot spune ca exista o intreaga comunitate de mame preocupate si pasionate de educatia timpurie si nu numai. Nu m-as mira deloc ca o parte din cele ce scriu sau citesc despre acest subiect sa continue cu homeschooling-ul si la varste scolare. Coca, Adina sau Camelia sunt doar 3 exemple de mame care au ales educatia la domiciliu in favoarea gradintiei si fac o treaba excelenta, din toate punctele de vedere. O simpla scanare a blogurilor lor va va convinge ca educatia data de ele acasa depaseste incomparabil ceea ce poate oferi cea mai pretentioasa gradinita, iar rezultatele sunt spectaculoase.

Alte mame, eu fiind in aceasta categorie, fac un soi de after school, sau mai bine zis, „dupa gradinita”, completand educatia pe care copilul o primeste in cele 4 sau 8 ore petrecute in sistemul de masa.

Mi-ar placea ca alternativa homeschooling-ului sa fie legala in Romania. Cunosc parinti dedicati care ar putea (si ar dori) sa ofere copiilor o educatie deosebita si mult mai eficienta acasa, in raport de unu la unu, decat ar putea-o primi copilul de la o invatatoare intr-o clasa cu peste 20 de copii. Nu este un secret ca sistemul romanesc de invatamant s-a deteriorat tot mai mult, ca presiunile sociale, bullying-ul si abuzul sunt la ordinea zilei in multe scoli, incepand cu clasa I-a, iar pentru unii copii cu nevoi speciale educatia la domiciliu, recunoscuta de stat,  ar putea fi raspunsul la problemele intampinate in sistem.

Intentionez sa scriu o serie de articole pe tema aceasta, si ma intereseaza parerea voastra sincera asupra acestui subiect. Ati apela la homeschooling? Daca nu, de ce? Daca da, in ce circumstante?

Programul NACD

„Copiii cu nevoi speciale pot deveni tipici, copiii tipici pot deveni exceptionali, iar cei exceptionali pot schimba lumea. La NACD ii ajutam pe studentii nostri si incercam sa schimbam lumea”, spunea Robert Doman Jr., fondatorul NACD.

National Agency for Child Developement- NACD– este o organizatie al carui scop este ajute copilul, fie el cu leziuni cerebrale, tipic sau supradotat, sa atinga maximum potentialului sau innascut. La  filozofia ca toti copiii pot invata mai repede si pot realiza mai multe daca li se ofera aceasta oportunitate.

NACD se foloseste de  peste 3000 de metode si tehnici terapeutice, carora li se adauga permanent altele noi, menite sa ajute copilul sa progreseze. NACD nu este o metoda terapeutica, ci o abordare eclectica: testate pe zeci de mii de copii, exercitiile inspirate de variate terapii sunt pastrate sau abandonate, in functie de eficienta lor. Programul este personalizat pentru  fiecare copil in parte, in functie de diagnosticul, nevoile si capacitatile acestuia; daca un exercitiu nu functioneaza, se renunta la el, se cauta alternative.

Crezul NACD este ca parintii sunt cheia succesului pentru recuperarea sau educarea copilului. Parintele este cel ce trebuie sa detina controlul asupra terapiei copilului, iar NACD il invata pe parinte cum sa faca el insusi terapia, ofera evaluari si programe de exercitii.  Convingerea lor e ca nici un specialist nu va avea dedicarea, increderea in copil, perseverenta si dorinta de a ajuta copilul cum o au mama si tatal.

Programul este alcatuit in urma unei evaluari detaliate, iar in functie de nevoile specifice ale copilului este alcatuit un set de excercitii si activitati zilnice. Parintele este invatat cum sa le puna in practica, prin videouri, explicatii detaliate si o permanenta comunicare cu „antrenorul” desemnat de NACD prin e-mail, videoconferinte si telefon.

Bob Doman afirma ca abordarea NACD se bazeaza pe plasticitatea creierului, pe potentialul partilor sanatoase ale acestuia de a prelua functiile celor lezate. Ma mult decat o simpla terapie, Doman o numeste neurostiinta, iar rezultatele se datoreaza muncii intense, cercetarii permanente, experientei cu zeci de mii de copii recuperati.

Pe Youtube exista serii de videouri care discuta problemele specifice ale copiilor cu Sindrom Down, autism, dificultati de invatare si ADHD, un sistem eficient de educatie si modalitatea de a imbunatati capacitatea de procesare a creierului.

Iata ce povestestc familiile din Romania inscrise in program:

Robert, 8 ani, cvadriplegie distonica, in program din noiembrie 2011

In noiembrie, anul trecut, l-am inscris pe  Robert in programul de recuperare Nacd, astfel ca luna aceasta sarbatorim un an de program. A fost un an plin de speranta, noutati dar mai ales progrese. In urma cu un an, nu distingea imaginile intr-o carte acum invata sa citeasca, daca era asezat pe burta nu putea sa se tarasca iar acum e la un pas de a merge singur. Cu ajutorul lui Dumnezeu a facut progrese uimitoare in toate domeniile anul acesta si pentru ca cei de la Nacd vorbesc de un potential nelimitat in ce-l priveste, de faptul ca creierul este plastic si are capacitatea de schimbare printr-o stimulare corecta, suntem incurajati sa credem ca Robert e pe drumul cel bun. 

Georgiana explica cum se poate intra in programul Nacd aici. Despre progresele lui Robert intr-un an de zile, puteti citi aici.

Cati, 2o de luni, trisomie 13, in program din iunie 2012

Am aflat despre NACD pe cand Cati avea 4 luni, atunci cand, intr-un grup de supprt pentru Sindromul Patau, o mama de fetita cu T13 a lasat in treacat un link spre site-ul acesta. Am citit testimonialele parintilor, am cautat bloguri ale alor familii inscrise in NACD si rezultatele m-au convins. In absenta terapiei ocupationale, a logopediei si a unei stimulari cognitive de calitate, pe care eu nu aveam cum sa i-o ofer lui Cati, prognosticul dezvoltarii sale era destul de sumbru. Pentru ca 95% dintre copiii cu T13 mor inainte de prima aniversare, am decis sa asteptam pana la un an, si sa economisim pana atunci banii necesari pentru eveluarea initiala si cateva luni de terapie.  Cati a implinit cu  brio varsta de un an, iar noi am aplicat pe ultima suta de metri pentru a prinde evaluarile din Mai 2012, in Anglia. In iunie am primit programul si ne-am apucat de treaba. Cati putea atunci sa se rostogoleasca si era la nivelul cognitiv al unui bebelus de 3-4 luni, folosea im mare masura doar vederea laterala si avea manutele foarte hipotone. La aproape 8 luni de la inscrierea in NACD, Cati reuseste sa se tarasca singura pe plan inclinat in jos si recent pe plan drept, se ridica in 4 labe, urmareste mult mai bine cu privirea, reuseste sa isi puna singura jucariile in functiune (prin rotire, apasare, tragere), pune si scoate jucariile dintr-o cutie, intelege limbajul, raspunde la comenzi, identifica partile feţei, este foarte activa, prezenta si interesata de mediul inconjurator, iar potrivit testului Portage a avansat cognitiv la nivelul unui copil de 9 luni. Cine cunoaste ce inseamna diagnosticul de trisomie 13 este uimit de evolutia ei. Nici noi nu ne asteptam sa faca atatea progrese, mai cu seama ca nu am putut respecta programul in totalitate.

Aici puteti citi despre programul nostru de dezvoltare neuromotorie.

N , 4 ani, tetrapareza spastica, in asteptarea evaluarii initiale

Eu si sotul meu am inceput sa ne documentam despre mail multe metode de recuperare existente de la inceputul lunii noiembrie. Simteam nevoia sa incercam altceva cu fetita noastra. 

Dupa ce am ascultat cd-urile de prezentare a NACD, am fost convinsi ca aceasta metoda ne va ajuta fetita si am inceput formalitatile de inscriere. 

Cd-urile de prezentare a NACD ne-au ajutat sa intelegem care este zona afectata a creierului, nivelul real de dezvoltare al fetitei.

NOI CREDEM ca daca vom face intocmai programul pe care il vom primi, N se va apropia foarte mult de normalitate.

S, 2 ani si jumatate,tetrapareza spastica

In incercarea de a gasi cea mai buna metoda pentru fetita noastra, am plecat din tara pentru a vedea cum se face recuperare si in alta parte. Asa am auzit despre mai multe metode, insa despre metoda Doman am aflat prin intermediul unei mamici din Romania. Aceasta metoda ne-a convis sa ne intorcem acasa si… sa incercam ceva nou. Mi s-a parut inca de la inceput o metoda total diferita fata de ce am mai facut, si de aceea am si crezut, si cred ca este o solutie pentru S., dar si pentru alti copii.

Noi am inceput programul de curand si pot doar sa zic ca este exact ceea ce am sperat ca o sa fie. Suntem foarte incantati ca exista cineva care sa ne indrume, sustina si incurajeze in lupta de zi cu zi, de a o ajuta pe S. sa devina un copil normal.

Le dorim tuturor parintilor sa gaseasca ca si noi acea terapie care sa le dea din nou speranta.

Raisa, 3 ani, paralizie cerebrala, in program din

Repetitia e mama invataturii…

Fetita noastra Raisa este inscrisa in programul NACD al lui Robert Doman din luna octombrie 2012. In cei trei ani de cand s-a nascut am frecventat periodic centrele de recuperare din Romania si Ucraina. Dincolo de dificultatile legate de calatoriile lungi, de schimbarile din viata copilului, ne-am lovit permanent de frustrarea ca in perioada dintre internari nu stiam cum sa lucram cu ea acasa, nu stiam ce tip de exercitii are nevoie, un terapeut lucra intr-un fel cu ea, altul in alt fel. Ne-am documentat despre programul NACD si am inteles principiile lui Robert Doman si faptul ca fiecare copil este diferit si are nevoie de stimulare exact pe zona lui de retard, de o anumita repetitie, intensitate si frecventa a acestor stimulari. Si cel mai important este ca fiecare copil are un potential imens pe care il putem evidentia, desigur cu multa munca.

Inscrierea in programul NACD a fost exact ceea ce aveam nevoie pentru ca ni se ofera zilnic sfaturi, suport online pentru ca programul copilului sa fie adaptat nevoilor lui si disponibilitatii parintilor.

Pe blogul personal al Raisei am adaugat filmulete cu o parte din activitatile ei din programul NACD:

http://pentru-raisa.blogspot.ro/2012/10/programul-nacd-de-dezvoltare.html

http://pentru-raisa.blogspot.ro/2012/11/toboganul-de-pe-hol.html

Subliniem una din ideile care ne-au placut ascultandu-l pe Robert Doman:  „Ceea ce vedem la un copil este reflexia informatiei pe care i-o dam noi.”

Ma bucur ca avem sansa de a-l intalni personal pe Robert Doman si o consider o oportunitate importanta pentru toti parintii si copii cu nevoi speciale.

Multa sanatate,

Parintii Raisei

 

Impresionat de dedicarea parintilor din Romania si de costurile mari pe care le implica deplasarea pana in Anglia, Bob Doman a hotarat sa vina el insusi in Romania pentru evaluari. Totodata, va tine o conferinta pentru parintii care nu sunt inca in program, dar care doresc sa afle mai multe. Va raspunde la intrebari si probabil va explica si el principiile dupa care functioneaza NACD. Va reamintesc ca NACD se adreseaza tuturor copiilor, de la cei supradotati, tipici si pana la cei cu cele mai grave diagnostice. De indata ce voi avea mai multe detalii despre aceasta intalnire, va voi anunta cu siguranta.

 

Recomandari de metode educationale alternative

De curand Andrea mi-a atras atentia asupra unui inovativ sistem de a aborda educatia timpurie si nu numai, prin diferentierea modului in care percepe informatia emisfera dreapta fata de cea stanga. Ce am auzit/citit mi se pare foarte interesant. Aici puteti asculta introducerea a ceea ce inseamna „right brain„, asa cum explica Pamela Hickein, fondatoarea acestui program. Filmuletul va va conduce spre o multime de altele, care explica cum functioneaza creierul si cum il ajuta acest sistem sa invete. O provoc pe Andrea, care foloseste sistemul de mai multa vreme, sa ne povesteasca in detaliu despre el 🙂 .

O alta recomandarea a Andreei, privitoare la invatarea limbilor straine, este programul Little Pim, despre care puteti citi mai multe aici.

Adina ne recomanda Petra Lingua pentru invatarea limbii franceze (cel putin aceasta este limba pentru care au testat ele programul).

Va intereseaza sisteme diferite pentru a invata copilul sa citeasca? Camelia foloseste sistemul Montessori cu succes, Andrea recomanda Readeez, iar eu sunt deja convinsa de metoda Doman cu flashcards, pentru ca vad ca functioneaza la Cati.

Este adevarat ca sistemul de invatamant romanesc este stufos, rigid si nu ofera extraordinar de multe alternative. Insa am invatat atat de multe de la alte mame preocupate de educatia timpurie, incat pot spune cu mana pe inima ca „doar daca nu vrei nu poti”. Poti adapta orice, avand acces la informatie, entuziasm si creativitate. Copiii prietenelor mai sus mentionate sunt dovada vie ca efortul s-a meritat din plin.

Voi folositi un sistem alternativ pentru copilul vostru sau il preferati pe cel traditional?

Procesarea secventiala

Cititorii familiarizati cat de cat cu Caiet pentru casa mea cunosc povestea Catiushei si faptul ca am inscris-o intr-un program foarte bun de recuparare- NACD, fondat si condus de Bob Doman. Ei bine, familiarizandu-ma cu principiile acestui program (care nu este conceput doar pentru copii cu handicap sever, ci poate fi adaptat si pentru copii neurotipici sau supradotati), am dat peste niste lucruri extrem de interesante privitoare la modul cum functioneaza creierul si cum poate fi imbunatatit.

Sunt principii si exercitii pe care ma voi grabi sa le aplic cu S. in masura in care el va coopera si a timpului disponibil. Sunt lucruri care ar fi de un extrem ajutor parintilor cu copii mai mari, de varsta scolara, care nu reusesc sa tina pasul si sa se adapteze in sistemul de invatamant (asa imperfect cu este el), avand dificultati de invatare (gen dislexie, discalculie, disgrafie), sunt diagnosticati cu ADHD sau altele de felul acesta. Eu va recomand din inima sa ascultati seria aceasta, nu sunt singura foarte entuziasmata de ce am aflat aici. Postez doar primul video, care va va duce spre o serie de 17:

Printre altele, Bob Doman afirma ca creierul unui copil trebuie sa poata procesa cam atatea unitati ca si varsta lui- un copil de un an va putea procesa doar un lucru (adica, intr-un anume moment dat creierul sau se va putea concentra doar asupra unui singur lucru), un copil de 2 ani, 2-3 (de obicei „eu vreau”, „eu nu vreau” 🙂 ), un copil de 3 ani 3-4, ajungandu-se la un normal de 7-8. Un adult normal dezvoltat din punct de vedere neurologic, ar trebui sa poata procesa 7-8 unitati de felul acesta (sa tina minte 7-8 cifre spuse rar – cifra si secunda- si sa le reproduca in ordinea in care au fost ele spuse, sa poata urma 7-8 comenzi in ordinea in care i-au fost prezentate). Din pacate, majoritatea adultilor nu ating acest stadiu de maturitate neurologica, in tarile subdezvoltate media fiind pe 4 unitati pentru adulti. Deci un adult ar avea capacitatea de procesare a unui copil de 4 ani!
In aceeasi ordine de idei, copiii cu dificultati de invatare au de fapt o imaturitate neurologica- ei pot procesa doau 2-3 unitati at a atime, ceea ce trece dincolo de asta ii depaseste. Daca creierul lor fuctioneaza ca si creierul unui copil de 2-3 ani, este ridicol sa ai pretentia ca ei sa faca fata unui program (de invatare si de concentrare, de informatii si de stat linistit in banca) conceput pentru copii de 7-8 ani. Bob Doman spunea: „Cum poti face un grup de copii de 2-3 ani sa stea linisti cate 50 de minute intr-o banca?” „Nu ai cum, decat daca ii droghezi”. Iar trista realitate asta este: copii diagnosticati cu ADHD sunt medicati pentru a sta linistiti, insa problema lor de baza (imaturitatea neurologica) nu este rezolvata.

Vreti sa stiti cum stati la capitolul procesare secventiala? Faceti testul!

Niste explicatii mai detaliate puteti citi in engleza aici si aici. Din nou despre abordarea neurodevelopemental (nici nu stiu cum sa ii spun in romaneste) puteti citi aici.

Vreti sa vedeti cum puteti imbunatati aceasta capacitate la copiii vostri? prin exercitii de acest gen.

Eu am de gand sa fac cu S. astfel de exercitii- dar nu pe calculator sau i-Pad, ci cu manipulative (cifre, litere, jucarii, culori, memory cards)- si sper ca si creierasul lui va functiona mai bine, daca reusesc sa fiu perseverenta cu el.

Vi se pare util sau interesant?

Flashcards

Cine a citit cartea How to multiply your baby’s inteligence de Glenn Doman este familiarizat cu metoda flashcards-urilor. Este o metoda rapida de a imbunatati cunostintele academice, vocabularul, puterea de concentrare si atentia copilului. Se folosesc pentru a invata alfabetul, citirea, notiuni de matematica sau de cultura generala.

Unul din exercitiile pecare trebuie sa le faca Cati in cadrul programului NACD este sa invete cu ajutorul acestor flashcards, pentru a-si imbunatati limbajul receptiv si pentru a pune bazele neurologice pentru functii cognitive mai inalte. Introducem 5 flashcards, si in fiecare saptamana altele 5. Un grup de flashcards grupate tematic pentru copiii sub 3-4 ani nu trebuie sa depaseasca 20-25 de cartonase.  Deocamdata ii aratam pur si simplu imagini pe diferite categorii tematice (obiecte uzuale, animale, partile corpului, familia, etc.) cu o frecventa de 1 la 10-20 de secunde. Informatia trebuie sa fie relevanta pentru copil, de exemplu, pentru Cati, voi introduce familia ei, animalele si obiecte pe care le vede in jurul ei- in casa si in natura. Sunt preferate fotografiile cu background care nu distrage atentia. Copilul trebuie sa aiba acces la ele si sa se poata juca cu ele, daca nu prezinta pericolul de a se rupe in bucati mici ce pot fi inghitite. Se recapituleaza cardurile vechi cu aceeasi intensitate si frecventa cu care se invata cele noi.

Daca vreti sa invatati copilul alfabetul in romana, Gia are o lista de cuvinte pe marginea carora va puteti face multe seturi de flashcards, descarcand imagini cu rezolutie mare si printandu-le. Multumesc, Gia, pentru idee!

Eu am gasit de printat si aici– le voi printa si lamina.

Daca aveti si alte surse bune, apreciez ajutorul vostru.

Aici este un video cu Glenn Doman despre principiile sale- How to teach your baby to read– merita sa explorati si celeleate video-uri ale lui. Aici un altul despre cum sa faci si sa folosesti flashcards.

Cartile lui Glenn Doman circula pe net, stiu ca se poate gasi pe scribd- aici.

Este o metoda care da rezultate, dar trebuie sa fii consecventi si perseverenti cu ea, si sa respectati regulile folosirii ei. Cati sper sa fie harnicuta si sa invete multe 🙂

 

Alte resurse:

http://www.brillbaby.com/free-download/flash-card-printouts.php

http://www.ehow.com/how_4813743_flash-cards-babies.html

http://www.internationalparentingassociation.org/Materials/index.html

Sper sa va fie de folos aceste informatii. Happy learning!

Sistemul de educatie Charlotte Mason

Dupa discutia de ieri mi-am dat seama ca am inceput sa analizam impreuna diferite sisteme de educatie alternativa (cum este cel Montessori sau cel mai modern, legat de computer) si nu v-am povestit niciodata despre sistemul meu preferat dintre toate despre care am citit pana acum.

Tin minte ca, cu mai bine de un an in urma, studiam sistemele educationale adoptate de homeschoolers si cel care m-a atras cel mai mult, pe care mi-ar fi placut sa il aprofundez si poate sa-l aplic, desigur, ipotetic, cu ai mei (pentru ca noi nu face homeschooling) a fost sistemul conceput de educatoarea britanica Charlotte Mason- despre ea puteti citi mai multe aici.

Curriculum-ul ei refuza manualele scolare (pe care le foloseste doar atunci cand nu are incotro), propunand in schimb living books– carti scrise nu de un comitet, ci de o singura persoana, pasionata de subiectul respectiv, scrise intr-un mod captivant, cu o stapanire excelenta a limbii. Carti care sa transmita pasiunea si copiilor, sa le straneasca interesul si sa ii cucereasca.

De multe ori folosea romane pentru a preda isoria sau alte stiinte mai putin exacte.

Era o mare avocata a studiului naturii, a plimbarilor lungi si observatiilor directe. In materie de arta, credea ca un copil trebuie expus la cea mai calitataiva arta, sa i se arate cele mai valoroase tablouri, sa asculte muzica cea mai buna, sa citeasca cartile cele mai bine scrise. Incuraja naratiunea, perfectiunea caligrafiei si a ortografiei exersata prin dictari, invatarea unor bune obiceiuri (punea mult accenta pe fixarea obiceiurilor bune), matematica, limbile strine (despre care spunea ca e cel mai bine sa fie invatate intr-un context in care chiar se vorbeste limba respectiva), studiile clasice, poezia. Considera ca cel mai bun mod de studiere a Bibliei este sa o citesti zilnic (de acord cu asta).

Adela, stiai ca ea a fost cea care a pus bazele Scout Movement-ului? Ea a gandit ideea de Boys Scouts si Grils Scouts.

Aici gasiti informatii mai pe larg cu privire la metoda ei, iar aceasta familie a adoptat tocmai sistemul Charlotte Mason, pe care la un moment dat l-a explicat in 10 articole– merita citite!

Pornind de la acest scurt video puteti gasi mai multe care sa explice metoda:

Din nou va intreb cum vi se pare, ma intereseaza mult ce ganditi si voi.

%d blogeri au apreciat asta: