Copiii de pe Terra

Cu ceva vreme in urma am facut cu S. o lectioara foarte frumoasa si colorata, aproape improvizata, as putea spune, daca nu as fi planuit-o de mult si daca nu as fi facut cateva materiale pentru ea.

Mai intai am pictat (alaturi de S.) cateva planse cu diferitele rase de pe glob- pentru S. a fost interesant sa vada ca si mama picteaza, iar eu m-am relaxat  facandu-le.

Apoi, s-a intamplat sa poposeasca in trecere pe la noi doua papusi perfecte, si am profitat de ele si de ce mai aveam eu prin casa sau prin vitrina, pentru a ilustra lectia noastra. Cele doua papusi nu ne apartin, deci nu ne invidiati :), insa va pot spune cu mana pe inima ca mai frumoase decat ele eu nu am vazut vreodata, sunt efectiv niste bijuterii de care m-am indragostit imediat.

Preferata lui S. a fost papusa africana, un bebelus Paola Reina foarte realist reprezentat, mirosind discret a vanilie, cu toate cutele palmelor si talpilor la locul lor, imbracat in culori vii, specifice costumelor africane. I-am observat trasaturile specifice- culoare pielii, a ochilor si a parului, nasul mai lat, buzele mai pline:

rasaafricaPreferata mea, un vis de papusa cu trasaturi asiatice, cu pielea portelanata (ele nu sunt din portelan, ci din vinil, sunt de joaca dar ca si detaliu si delicatete se aseamana mult cu papusile din portelan). Liu Ruth are pielea alb-galbuie, deschisa la culoare, are se ea nasul  un pic mai lat si ochii alungiti, specifici rasei asiatice. Parul este lung si negru, pielea ii miroase si ei a vanilie, iar hainutele sunt de foarte buna calitate- pantalonii am impresia ca sunt din matase sau un voal asemanator. Imediat S. a asociat-o cu „matusa” din Japonia, Saeko, insa eu i-am spus ca vine din China, pentru ca aveam deja o gheisa japoneza de portelan care sa reprezinte Tara Soarelui Rasare. Noi mai vorbisem despre Asia si Japonia, acum i-am povestit ce manaca copiii asiatici si cum se joaca ei.

rasaasiaPentru Europa m-am folosit de vechea mea papusa adusa de parinti din Rusia, cand aveam eu 5 sau 6 ani (am iubit-o enorm si nu m-as indura sa ma despart de ea) si de mai multe papusi de portelan din vitrina mea, una in costum de epoca (pentru Anglia), alta cu trasaturi specifice germane (de fapt, am impresia ca este chiar fabricata in Germania)- am putut discuta despre detaliile rasei albe: piele deschisa la culoare, ochi albastri, verzi sau caprui, parul blond, roscat sau saten, et c. Cum noi suntem de rasa caucaziana, am profitat si ne-am analizat in amanunt.

rasaeuropaPentru America de Nord am folosit o alta papusica de portelan pe care mi-am adus-o chiar de acolo, insa i-am explicat ca pe acel continent va intalni multe rase care traiesc frumos impreuna ( desi nu a fost asa intotdeauna):

rasaamericadenA fost un bun prilej sa repetam tari si continente, sa observam diferentele fizice dintre oameni, sa ne amintim ca Dumnezeu ne-a facut pe toti frumosi si egali si ca toti suntem pretiosi in ochii Lui.

Am ales sa va povestesc astazi despre papusile de diferite rase, pentru ca Toys Com a dat startul unor reduceri de 20% la toate jucariile,  cu transport gratuit pentru comenzile ce depasesc 199 de lei, iar la comenzi de peste 100 de lei ofera cadou un voucher de 20 de lei, valabil intre 15 mai si 31 decembrie 2013. Am mai inventariat si aici  jucariile testate de noi si, fiindca tot vine momentul cadourilor de Paste, merita sa aruncati o privire pe site.

Spor la joaca!

 

 

Creierul uman

De ceva vreme incoace, S. ma intreaba „Azi ce mai studiem?” sau „Ce ma inveti azi?” . Se intampla des, din pacate,  sa nu am ceva pregatit ori sa nu am energie pentru a mai face cu el ceva.

Saptamana trecuta insa, daca ma uit in urma, vad ca am atacat cateva teme, iar una dintre ele este despre creierul uman.

S. a primit de Craciun, de la o familie draga noua, o macheta a creierului de la Noriel cu ajutorul careia i-am aratat trunchiul cerebral, creierul mic (cerebelul) si creierul mare. El stie ca partea aceasta a coprpului este un fel de centru de comanda, care ne spune ce sa facem, care descifreaza informatiile din noi si din jurul nostru.

DSC09427Profitand de reducerile de pe Elefant, am comandat cateva carti, printre care si Creierul uman din seria Discovery, aparuta la editura Litera. Noi mai avem o carte despre corpul omenesc din aceasta serie, si nici una dintre ele nu m-a dezamagit. I-am citit informatiile accesibile varstei lui, dar nu am intrat prea mult in amanunte. Recunnoaste totusi un neuron si o imagine a sistemului nervos, intelege care sunt cele cinci simturi si cum traverseaza informatia pana la creier. Nu am intrat in amanunte despre bolile creierului, mi se pare prea mic pentru asta, insa am adaptat cateva jocuri din carte pentru el.

DSC09429Lui S. ii plac aceste lectii „medicale”, iar eu cred ca au fost 20 de minute bine cheltuite.

Spor si voua la joaca si la invatat!

Mic Atlas de Anatomie

Cartile despre anatomia corpului uman sunt foarte apreciate la noi acasa. Va povesteam ca Baietelul de argint stie destul de multe notiuni introductive despre corpul uman, asa ca unele carti pe care le citim noi sunt un pic…depasite. Ma gandeam, deja, unde vom merge de aici, ce carti ii pot cumpara, care sa cuprinda informatii mai amanuntite, dar si bine organizate. Asadar, in momentul in care am primit invitatia de a ma alatura, a doua oara, campaniei vALLuntar, am ales fara sa preget un Mic atlas de anatomie.

anatomieAtlasul este unul scolar, destinat atat elevilor din gimnaziu, cat si celor de liceu. Cu siguranta, depaseste ca informatie capacitatea de procesare a unul copil de patru ani, insa unele imagini sunt mult mai detaliate decat ce gasim in alte carti din biblioteca noastra, si putem incepe conversatii noi, despre structura, functii, et c. Cu ocazia primei rasfoiri, S. mi-a pus mai multe intrebari despre aparatul reproducator, si am putut sa-i arat, foarte matter of fact, cum stau lucrurile, fara ca discutia sa ia vreo turnura stanjenitoare.  Imaginile sunt  explicite, iar informatiile oferite sunt destul de complxe, potrivite, dupa parerea mea, elevilor de liceu.

amatomicPe de alta parte, imi este si mie de folos, pentru ca terapia pe care o face Cati ma face sa ma preocup mai mult de anatomia corpului uman, iar acum am si eu prilejul sa-mi slefuiesc un pic cunostintele.

Asa cum in casa ar trebui sa existe un atlas geografic, unul zoologic si poate si unul botanic, tot asa ar trebui sa fie unul anatomic- ne ajuta sa ne intelegem mai bine corpul si conditiile medicale prin care trecem.

Recenzia de fata face parte din a doua campanie vALLuntar, care imbina si de data aceasta lectura cu voluntariatul.

Imi permit sa preiau cateva informatii despre campanie de pe blogul editurii All.

Anul acesta bloggerii participanţi în campanie vor primi câte un copac pentru fiecare 15 comentarii la recenzia publicată pe blogul lor la o carte ALL.

Dacă o recenzie are mai mult de 15 comentarii, celelalte comentarii se vor cumula cu comentariile de la alte recenzii, de pe alte bloguri, şi la 20 de comentarii, o echipă a Grupului Editorial ALL va planta încă un copac într-un loc ales de ROMSILVA.

Campania se desfăşoară în perioada 4 februarie – 7 aprilie după cum urmează:

4- 17 februarie – înscrierea în campanie 18 februarie – 24 februarie – trimiterea cărţilor 24 februarie – 23 martie – lectură şi recenzie 25 martie – 7 aprilie – plantarea copacilor

Daca sunteti la fel de entuziasmati ca mine de  ideea inverzirii tarii, va invit sa comentati: cu cat se strang mai multe comentarii, cu atat mai multi copaci vor fi plantati.

 

Macheta corpului omenesc de la Noriel

Prin august, anul trecut, va povesteam ca S. va primi de Craciun o macheta a corpului omenesc de la Noriel. S. a primit foarte multe cadouri de la rude si prieteni, dar am ales sa i le dam pe rand, ca sa nu il coplesim. Sub brad i-am pus doar o masinuta care canta si se transforma in scorpion (alegerea lui tati) si aceasta macheta (alegerea mea).

Daca la inceput a fost foarte incantat de masina, si primele 10 minute s0a jucat cu ea…pot spune ca, pe termen lung, masina s-a dovedit a fi un cadou mai putin inspirat, pentru ca s-a mai jucat cu ea de atunci inca maxim 10 minute, si acelea in doua -trei reprize.

Pe de alta parte, macheta si-a facut toti banii 🙂

Cand am desfacut-o, S. a identificat si numit toate organele, in afara de esofag, trahee si ficat. Acum, bineinteles, le stie si pe acestea! Organele sunt detasabile, la fel si parti ale capului si ale mainii. mai exista o carticica cu explicatii, i rozeta cu caloriile necesare fiecarui grup de varsta, niste cartonase informative despre alimente si vitamine, un poster cu corpul omenesc si o diploma.

machetaS. a cerut-o de nenumatare ori, a desfacut-o, a studiat-o si si-a inpresionat musafirii cu cunostintele sale. Ba chiar, cand doamna doctor l-a intrebat la un consult, in spital, daca stie unde e inimoara lui, i-a spus cu nonsalanta: Intre plamani! Eu nici intr-un secol nu m-as fi gandit sa raspund asa!!

Un alt puzzle cu corpul omenesc, pe care S. nu la gustat foarte mult cand i l-am dat prima oara, dar pe care recent l-a reluat, iar intr-o seara cred ca l-a facut si desfacut mai mult de 10 ori, este acesta din lemn, in straturi:

puzzlecorp

Pentru copiii pasionati de subiectul acesta, aveti aici cateva resurse on line (noi nu le-am explorat inca).

La noi acasa, tema corpului omenesc e mereu prezenta, si intotdeauna invatam cate ceva nou despre asta, pentru ca S. isi mai aduce aminte sa puna cate o intrebare sau sa ceara un joc, o carte din acest domeniu.

Spor si voua la joaca si la invatat!

Cadouri de Craciun

Pentru noi, Craciunul acesta a fost exact cum mi-am dorit, ba mai mult decat atat- a fost linistit, am facut ceea ce mi-am propus, fara stres, fara panica, am primit un munte de cadouri, ne-am bucurat sa facem si noi, cat ne-a stat in putere.

Copiii au primit nenumarate cadouri, mai multe decat in alti ani, asa ca mi-a fost cumva greu sa decid cum sa procedez. Toate erau extrem de frumoase, de utile, trimise (si primite) cu multa dragoste de la prieteni dragi. Nu vroiam, insa,  ca S. sa se obisnuiasca cu foarte multe pachete sub brad- in primul rand pentru ca ii creeaza asteptari pentru anii viitori, si pentru ca s-ar simti coplesit. Am ales sa punem strategic cadourile primite de la prieteni, incorporate in lectiile pe care i le-am pregatit deja (si despre care vom povesti in curand).

Sub brad am ales sa punem doua cadouri: o masinuta cu sunete si lumini de la tati si o macheta a corpului omenesc de la mama. A fost perfect! S. a venit de la bunici, si-a despachetat cadourile, si a fost grozav de multumit. A doua zi de dimineata a gasit si dintre cele puse in alte locuri, bucurandu-se mult si de acelea (fara ca ele sa fie uitate din pricina cadourilor mai mari), si  inca mai are de descoperit 🙂

cadouCati a primit un fotoliu rotativ de la Ikea (avea nevoie de el pentru exercitiile de stimulare vestibulara), si un fas de iarna (l-am gasit la Lidl la reducere- numai 40 de lei!)- avea mare nevoie de acesta.

Multe, multe alte daruri au fost primite de la prieteni dragi si rude- pentru ele multumim din inima, ne-au facut sa ne simtim tare iubiti anul acesta!

A fost un Craciun de care ne vom aminti cu mare drag, linistit si simplu si plin de afectiune.

V-am povestit despre darurile noastre de Craciun la provocarea Simonei (de la Gradinita Fluturasilor Talentati), care are pe blog  un giveaway foarte tentant pentru mamele de prescolari. Va invit se vedeti despre ce e vorba- multumim, Simona!

Conversatii cu Baietelul de argint

Iata cateva dintre conversatiile recente cu S., care am crezut eu ca merita notate. Sper sa va faca sa zambiti 🙂

DSC_0921

S. stie ca traseul apei in corp trece prin rinichi, vezica urinara si iese sub forma de pipi.

S: Mama, daca imi scot rinichii mai pot sa beau apa?
Eu: Cum sa iti scoti rinichii, nu se poate trai fara rinichi!
S: Sunt sigilati in corp?
La vreo jumate de ora dupa masa:
S: Mama, acum mancarica pe care am mancat-o a ajuns in stomac si s-a amestecat cu sucul gastric?
Eu; Da!
S: Mama, cum se face sucul gastric? Cine il pune in stomac?
Intr-o seara era iritat la fundulet si l-am dat cu Nidoflor.
S: Mama, cum intra crema in piele?
Eu: Exista niste gaurele mici, care se numesc pori, si pe acolo intra crema in piele.
S: Vreau sa vad si eu gaurelele!
Eu: Astea nu se vad decat la microscop. Nu se vad cu ochiul liber
Cateva zile dupa aceea marea lui intrebare a fost:
Mama, cum taiem pielea sa o punem la microsop? Vreau sa tai piele sa o vad la microscop!!!
A mers cu tati la tara, la bunicii paterni,  care au taiat un porc. Au adus porcul gata taiat si se pregateau sa il transeze. Cand l-au deschis, S. se apropie de porc si o intreaba pe buni:
Unde este intestinul subtire?
Bineinteles ca Buni a facut ochii mari…
 
 
 

Carti despre corpul omenesc

Cine il cunoaste, chiar si din povestile mele, pe Baietelul de argint, stie ca e interesat de corpul omenesc. E o pasiune pe care ma straduiesc sa i-o intretin…chiar daca nu va ajunge medic niciodata, ii va fi de folos sa cunoasca despre corpul uman, indiferent de meseria pe care si-o va alege in final. De aceea, citim cat putem pe aceasta tema- niciodata nu se plictiseste de ea.

Favorita lui e, de departe, cartea de la ed. Litera- Corpul uman, o aventura incredibila povestita de Bobarnacidin pricina ilustratiiilor mari si a omuletilor prezenti pe fiecare pagina. Avem o varianta in engleza, care ii este si aceea pe plac.

Prin mana ne-a trecut si Corpul uman de la editura Prut, cu un format foarte interesant, imprumutata de la Coca (multumim!).

Zilele trecute S. m-a intrebat de cateva ori (deci era serioasa intrebarea lui, chiar dorea sa stie), cum a facut Dumnezeu ochiul. Fericita intamplare a fost sa avem chiar acum o carte multiplan imprumutata de la Roxana, cu ajutorul careia i-am putut explica cum e asezat ochiul in orbita, cum este prins de os cu ajutorul muschilor.

Pe langa acesete carti, avem doua puzzle-uri, unul de spuma cu organele interne– de la Famous Kids- la un pret imbatabil (multumim, Sabina!) si unul de lemn, in straturi, pe care il voi prezenta mai pe larg in curand.

S. va primi de Craciun o macheta foarte faina a corpului omenesc, cu organele interne, de la Noriel.

Recomandarile voastre de carti pe diferite teme mi-au fost de mare ajutor. Voi aveti o carte preferata despre corpul omenesc, despre care sa spuneti ca merita intr-adevar cumparata?

Lectia despre dintisori

Cum baietelul de argint este pasionat de corpul omenesc, nu se putea sa nu ii placa o lectie despre dintisori. Iar lectia aceasta a fost deosebita, gratie materialelor educative imprumutate de la Camelia– multumim mult pentru ele!

Am inceput lectia explicandu-i ca toti copii au cate 10 dinti sus, si cate 10 dinti jos- a fost un bun exercitiu de numarat perlute.  Apoi i-am povestit ca dintii de lapte se vor clatina si vor cadea la un moment dat, facand loc mai multor dinti in gurita, dentitia permanenta, de om mare. Pentru aceasta m-am folosit de machetele modelate cu atata migala de Camelia, si plansele printate de ea- cum au invatat ea si M. despre dinti puteti citi aici.

I-am explicat care este structura dintelui, cum se prinde el de gingie cu radacina, ca are un nerv care face ca dintele sa doara cand este stricat. L-a interesat foarte mult ideea de carie 🙂

Cu ce ne spalam pe dinti? Cu periuta de dinti si pasta- bineinteles ca stia asta, dar a descoperit si facand puzzle-urile printate- cu ceva ajutor din partea mea.

A doua zi am continuat lectioara noastra, citind despre importanta spalatului pe dinti si colorand intr-o carte de colorat pe tema igienei. Cartile sunt de la ed. Gama- Cum sa fiu sanatos, din colectia Vreau sa citesc; Colorez si invat de e igienaS. nu are mare experienta in ale coloratului, pentru ca pana acum nu l-a atras deloc activitatea asta. De aceea, faptul ca a inteles sa coloreze fiecare element cu o culoare, si sa il coloreze pe tot, chiar si depasind, e un mare pas inainte pentru el in acest domeniu. Pe ambele carti le-am luat de pe Libris.ro, la preturi modice, cand am prins o super reducere si transport gratuit.

Apoi am recapitulat structura gurii cu ajutorul omuletului nostru care are nevoie de dentist- multumim inca o data pentru el, Coca!

Si pentru ca s-a intamplat sa nu trimitem toate materialele inapoi :), am in plan sa facem o recapitulare intr-una din zilele urmatoare, folosindu-ne de machetele dintilor facute de Camelia si de cartea Corpul uman, de la ed. Litera:

La noi acasa spalatul pe dinti se lasa aproape mereu cu fugareala prin casa, iar singura metoda care functioneaza cat de cat e sa ii spun lui S. ca trebuie sa ducem masinile la spalatorie. Dintisorii de jos sunt masinile din parcare, incisivii sunt masinile 4×4, iar maselele sunt camioanele si basculantele.

Voi cum ii pacaliti pe copii sa se spele pe dinti?