Sara- dupa un an

Dragi prieteni,

Azi se implineste un an de cand un banal control ORL s-a transformat intr-una din cele mai cumplite vesti pe care o poate primi un parinte: fetita noastra Sara avea o tumora de 18,7 cm localizata intre plamani, care presa  pe ambele jugulare de pe partea dreapta, trombozandu-le si curba traheea catre stanga. Creierul ei nu mai era irigat pe partea dreapta pe calea normala, ci prin vase colaterale. Din cauza trombozei, permanent plana pericolul ca fiica noastra sa moara subit.

Au fost momente deosebit de grele, cand nu stiam incotro s-o apucam si ce sa facem pentru a salva viata copilului nostru.

Povara era prea mare ca s-o purtam singuri.

Atunci, v-am scris sa va cerem sprijinul in rugaciune si ajutorul nu a intarziat sa apara.

Exact in saptamana aceea, o veche cunostinta, de profesie medic oncolog-radiolog, care-si facuse studiile si lucrase un timp in Cluj, iar acum locuia si muncea la peste 8000 de km de Romania, in Insula Martinica din America Centrala a sosit in Piatra-Neamt.

Am fost siguri de faptul ca venirea ei in Piatra-Neamt tocmai in mijlocul crizei prin care treceam noi, nu era o simpla coincidenta.

In suveranitatea Sa, Dumnezeu potrivise toate lucrurile.

Ea a consultat-o pe Sara in ziua de vineri, 9 decembrie si ne-a recomandat s-o ducem de urgenta la Institutul Oncologic din Cluj pentru biopsie si restul de analize. Mai mult de atat, a dat telefoane, a discutat cu fosti colegi din spital si ne-a aranjat intrarea la Oncopediatrie in urmatoarea zi lucratoare, luni, 12 decembrie.

Tot ce a urmat: contactul cu Sectia de Oncopediatrie, chimioterapia, radioterapia, vesti despre copii care au murit sau la care cancerul a recidivat sunt experiente care ne-au marcat, dar care credem ca au fost necesare in planul lui Dumnezeu de a ne modela fiintele dupa chipul si asemanarea Sa.

Uneori, vindecarea vine instantaneu, printr-un miracol, si cunoastem si astfel de cazuri. Alteori, e necesara administrarea unui tratament dur si indelungat pentru redobandirea sanatatii, dar si vindecarea care vine in acest mod e datorata tot lui Dumnezeu.

Un autor pe care l-am citit mult in timpul cat Sara a fost bolnava spunea in una din cartile sale ca „Adevarata directie de urmat in rugaciune pentru bolnavi si suferinzi ar trebui sa fie mai intai lauda adusa lui Dumnezeu pentru mecanismele extraordinare de vindecare si refacere lasate de El in corpul uman, apoi cererea ca harul divin special sa ia in stapanire persoana celui afectat si sa-i dea abilitatea de a folosi acele resurse la maximum; si, nu in ultimul rand, unirea bisericii, care sa-si puna mainile spre vindecare peste cei care au nevoie de sprijin, credinta, speranta si dragoste.”Phillip Yancey – „Rugaciunea”

Cea mai buna veste!

SARA NU MAI ARE CANCER!

DUMNEZEU SA FIE LAUDAT!

Dragi prieteni,

Avem bucuria sa va transmitem rezultatul investigatiei PET-CT, primit ieri, 25 iunie 2012:

„Fara leziuni hipercaptante FDG de tip malign detectabile la examenul PET/CT. Adenopatie reziduala mediastinala inactiva metabolic.”

Vindecarea Sarei nu e rezultatul unui tratament sau al unui regim alimentar.

Vindecarea Sarei e o mare minune, Mana intinsa a lui Dumnezeu catre noi, modul in care a ales sa raspunda la rugaciunile noastre in harul si bunatatea Sa.

“Domnul este milostiv si plin de indurare, indelung rabdator si plin de bunatate. Mare este Domnul si foarte vrednic de lauda si marimea Lui este nepatrunsa.”Psalmul 145: 8, 3

Nu contest performantele medicinei, insa daca Dumnezeu nu hotaraste sa vindece pe un om, oricat s-ar stradui acea persoana, orice tratamente ar face, oricate medicamente ar lua, toate ar fi in zadar.

El e Stapanul, El ne-a creat, El hotaraste clipa mortii.

Ii multumim ca a fost binevoitor cu Sara si cu noi, cei care o iubim pe Sara si a hotarat sa ne-o lase.

Ceea ce-mi doresc cel mai mult atunci cand veti primi acest mesaj, este sa rezervati cateva clipe ca sa inaltati o rugaciune de multumire catre Domnul, care a scos-o pe Sara din mormant si ne-a dat-o inapoi. Dumnezeu nu face minuni de dragul minunilor, ci ca ochii nostri sa vada si sa recunoastem ca in situatia respectiva a intervenit El. Fie ca astazi, oricine primeste acest email sa-si plece genunchii inainte Domnului, Facatorului sau si sa marturiseasca cu gura ca Iisus Hristos este autorul acestei mari vindecari.

Multumim ca ne-ati fost alaturi.

N-am fi reusit fara voi.

Lupta a fost grea, o lupta pe viata si pe moarte, o inclestare de zi cu zi si clipa de clipa.

Dar, Slava Domnului ca El a biruit si a adus ziua bucuriei!

Sarbatoarea de azi sa anticipeze marea sarbatoare din cer, ziua cand moartea va fi biruita pentru totdeauna.

Cu recunostinta si multumire,

Familia Sarei

Binecuvantat sa fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni!

Binecuvantat sa fie in veci slavitul Lui Nume!

Tot pamantul sa se umple de slava Lui!

Amin! Amin! (Psalmul 72: 18, 19)

La multi ani, Sara!

La multi ani, fetita cu suflet tare de esenta de stejar, fetita care descoperi gradini tainuite si le gasesti cheile, deschizandu-le pentru toata lumea! La multi ani, fata frumoasa cu obraz de orhidee! Multi si verzi si proaspeti si frumosi sa-ti fie anii, ca frunzele pe un copac de mai. Esti unul din spiritele cele mai puternice si mai neinfrante pe care le-am cunoscut eu, si m-ai facut mai buna pentru ca te cunosc. Te iubim mult, Sara!

Daca va intrebati ce mai face Sara, o las pe ea sa povesteasca:

După cum cred că majoritatea dintre voi ştiţi noutăţile ce mă privesc pe mine, eu sunt foarte bine, acasă, am terminat şi tratamentul de radioterapie şi mă bucur de căldura de afară şi de binecuvântările din partea lui Dumnezeu. Eu cred cu toată inima mea că totul va fi bine! Pe 30 mai urmeaza să am din nou un control la Cluj-Napoca, iar după data de 18 iunie sunt programată la Oradea pentru un nou PET-CT(Computer Tomograf). Mulţumesc tuturor pentru sprijin în rugăciune, încurajări şi pentru că m-aţi ţinut aproape de voi, în inimile voastre! Fiţi binecuvântaţi! ,,Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” Filipeni 4:13

N-am un buchet de flori, Sara, iti daruiesc in schimb o padure. Stiu ca va fi pe sufletul tau..Floricele pentru tine are S. in mana 🙂

Un miliard de pupici, de zambete si de imbratisari de la familia noastra, Sara!

Scrisoare despre Sara- in pragul Sarbatorii Invierii Domnului

Dragi prieteni,

Sunt cu Sara in C. pentru radioterapie incepand cu data de 21 martie. A facut 10 sedinte si mai are de facut inca 10. I-a aparut o usoara jena la inghitire, dar am fost prevenite ca va fi asa. Analizele de sange sunt bune, slava Domnului! Dupa terminarea acestui tratament va trebui sa faca o examinare PET-CT la Oradea. Inca nu stim cu exactitate ziua, dar ea va fi undeva la o luna dupa terminarea radioterapiei. Ne rugam ca rezultatul acestui PET-CT sa fie cel pentru care ne rugam din decembrie incoace: absenta cancerului.

Pentru mine, aceasta perioada in care sunt cu Sara la C. pentru radioterapie e una din cele mai  bune din viata. In sfarsit, am ragazul si luciditatea de a privi in urma si de a analiza la rece situatia familiei noastre din decembrie incoace. Multumim Domnului pentru modul cum ne-a purtat! Ajutorul Lui nu ne-a lipsit in nicio zi. Cand ne-a fost mai greu, El a luat asupra Lui durerile si suferintele noastre (Isaia 53:4). A deschis usile pe care trebuia sa intram si le-a inchis pe cele care nu erau in planul Sau. S-a ingrijit de toate nevoile noastre fizice si spirituale, facand sa ne simtim iubiti si parte a unei mari comunitati strans unite. Am avut alaturi familia, prietenii, biserica si multe alte persoane si biserici din tara si strainatate. Persoane pe care nu le-am intalnit niciodata si pe care poate nici nu le vom intalni in aceasta viata s-au rugat pentru noi. Ce mare har!

Acum, in C., eu si Sara avem parte de un timp special, in care petrecem impreuna orele fiecarei zile si ale fiecarei nopti. Ce mare castig in relatia mama-fiica! Pe masura ce o cunosc mai mult, o iubesc mai mult. Ii multumesc Domnului ca mi-a dat-o mie si nu altei mame! E un privilegiu si o bucurie sa-i vad zambetul in fiecare dimineata, sa pot discuta cu ea, sa ne rugam, sa ne facem planuri, sa ne plimbam, sa mancam, sa negociem cateodata, sa mergem impreuna la spital la analize, dar si la film, la iradiere, dar si la shopping. Impartim impreuna toate lucrurile mici sau mari, toate momentele vesele sau triste ale unei zile. In fiecare zi imi spune ca ma iubeste si ca-i multumeste Domnului ca sunt mama ei.

Ce mare dar e fiecare noua zi de viata cu toti cei dragi ai nostri si ce bine e sa stim sa ne bucuram unii de altii, atata timp cat ne avem unii pe altii!

Ce mare dar e Domnul Iisus Hristos, care nu ne lasa singuri in aceasta lume!

IISUS HRISTOS e Domnul meu si-L iubesc mai presus de orice intelegere omeneasca. Nimeni nu cunoaste mai bine decat El abisurile sufletului meu si totusi ma iubeste si ma accepta asa cum sunt. Nimeni nu poate sta in calea hotararilor Lui si totusi nu poate sa nu ia aminte si la rugaciunile mele, fiindca e un Mare Preot MILOS, iar “mila biruieste judecata”. E atat de delicat in iubirea Lui, incat nu frange trestia rupta si nu stinge fitilul care mai fumega. “Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Dumnezeu? Necazul, sau stramtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia sau sabia… sau cancerul? Caci sunt bine incredintat ca nici viata, nici moartea, nici ingerii, nici stapanirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici inaltimea, nici adancimea, nicio alta faptura nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, care este in Isus Hristos, Domnul nostru”. Romani 8: 35, 38, 39

 

Vreau sa va indemn acum, in pragul sarbatorilor de Paste, sa-L iubiti pe Domnul, sa-L cautati pe El, sa cautati mangaierea care vine de la El si dulcea Sa prezenta, sa-L faceti pe El tinta “cercetarilor voastre staruitoare” ca sa intelegeti mai bine Cine e El, cum e El, cum vorbeste, cum zambeste, ce-L bucura si ce-L intristeaza, cum stie sa iubeasca El. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, NE IUBESTE. De aceea a venit printre oameni, de aceea S-a lasat crucificat, batjocorit, scuipat, prada celei mai agonizante suferinte care a existat vreodata. “Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a cazut peste El si prin ranile Lui suntem tamaduiti…”A dat TOTUL de dragul nostru…

Imi doresc ca de aceste sarbatori Numele Lui sa fie inaltat, onorat, binecuvantat de fiecare dintre noi.

Imi doresc ca de aceste sarbatori, privind catre noi,  Iisus sa vada ca suferinta Lui n-a fost zadarnica, ci ca ea a nascut “o samanta de urmasi”, sa vada “rodul muncii sufletului Lui” si sa se invioreze. Isaia 53:10,11

Imi doresc ca de aceste sarbatori sa-L bucuram pe Iisus urmandu-I exemplul, traind ca El, iubind ca El, facand bine ca El, ascultand ca El, jertfindu-ne ca El.

Cu cele mai alese urari,

Teodora, mama Sarei

Vesti despre Sara

Am primit vesti despre Sara de la tatal ei. Iata ce scrie:

Dragilor,

Dincolo de dealul durerii ti se deschide uneori in cale valea neputintei.

Esti plin de rani inca necicatrizate si iti vine sa nu mai opui rezistenta la ce vine din exterior. Te lasi purtat in lupta cu vointa proprie diminuata. Mergi in virtutea inertiei. Esti numai bun de atacat.

Ce-i de facut ?

Ferindu-ne de raspunsurile stereotipe, poti face cateva lucruri fara sa gresesti :

–       Sa te rogi – chiar o rugaciune egoista de tipul “Doamne da-mi !”, sau “Doamne fa-mi !”  – spusa cand traversezi Valea Umbrei Mortii – este capabila sa-ti deschida usa inimii destul cat sa intre pe acolo balsam alinator si vindecator

–       Sa-ti faci partea – atat in relatia ta cu Dumnezeu, cat si in relatia cu cei din jurul tau ; cauta sa faci ce-i place lui Dumnezeu, iar fata de cei din jur macar nu le fa ce nu-ti place tie, daca te simti incapabil sa le aduci ceva pozitiv in vietile lor.

–       Sa astepti – asta-i un lucru greu pentru cel care vede in spatele lui o flacara care se apropie, sau pentru cel obisnuit sa actioneze rapid.

–       Sa asculti – asta-i si mai greu, fie pentru ca sunt prea multi sfatuitori, fie pentru ca tu le stii deja pe toate.

 

Dar ce bine ca …

Isaia 59:1 – Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă.

Si in plus …

Numeri 11:23 – Domnul a răspuns lui Moise: „Nu cumva s-a scurtat oare mâna Domnului? Vei vedea acum dacă ceea ce ţi-am spus se va întâmpla sau nu.”

Si ii multumesc lui Dumnezeu pentru Psalmul 23 :

1. (O cantare a lui David.) Domnul este pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic.

2. El ma paste in pasuni verzi si ma duce la ape de odihna;

3. imi invioreaza sufletul si ma povatuieste pe carari drepte, din pricina Numelui Sau.

4. Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de niciun rau, caci Tu esti cu mine. Toiagul si nuiaua Ta ma mangaie.

5. Tu imi intinzi masa in fata potrivnicilor mei; imi ungi capul cu untdelemn, si paharul meu este plin de da peste el.

6. Da, fericirea si indurarea ma vor insoti in toate zilele vietii mele, si voi locui in Casa Domnului pana la sfarsitul zilelor mele.

 

 

Ce mare binecuvantare este sa simti in adancul fiintei tale adevarul acestor versete. Cat va scriu ma simt binecuvantat cu versetul 4 din acest psalm trait de David.

 

Despre Sara :

Ieri s-a confirmat 100% tratamentul pe care cei de la Spitalul Oncologic  il recomanda in continuare pentru Sara. Radioterapie pentru 3-4 saptamani. Protocolul il vom afla in cursul zilei de 14 martie, cand va trebuie sa fim din nou in C.

Pentru Sara se ofera posibilitatea sa poata merge la spital doar pentru tratament, in rest stand undeva in oras impreuna cu mama ei.

Avem nevoie ca Dumnezeu sa ne revigoreze, sa ne dea Pacea Lui care intrece orice pricepere.

Am contactat de asemeni si alte centre, pentru a afla o a doua opinie.

Iata ce spune si Sara dupa incheierea sedintelor de chimioterapie:

Inaintea Domnului vin si Ii multumesc pentru tot ceea ce face in viata mea, pentru ca El ma tine pe stanca, El nu imi da drumul din brate si ma inconjoara cu dragoste, pace si bucurie. Am primit vesti – vesti MINUNATE si vreau sa la impartasesc cu voi toti. In urma examinarii computer-tomograf, doctorii au fost foarte uimiti sa vada ca abdomenul meu e curat si tumora (per total) s-a restrans la vreo 7 cm. DE LA 18!!!! Intrucat mi s-au mai gasit niste ganglioni, chiar daca neirigati, unii de 3,(…) cm, va trebui sa trec si prin RADIOterapie, de care ma temeam… Dar in ochii Domnului, Doctorul Suprem, eu sunt vindecata. Am primit multe incurajari si ma simt tare ca o stanca acum! Domnul pune putere in madularele mele. El isi arata puterea in slabiciunea mea. Va rog sa nu ma uitati si sa ma ridicati in rugaciuni Domnului nostru in continuare.   Versetul care ma tine tare este Tefania 3:17 „Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.”
Sa ne rugam in continuare pentru Sara, pentru vindecarea si intarirea ei!

Despre Sara

Am primit un e-mail de la Teodora, mama Sarei. Pe mine m-a rascolit foarte mult relatarea din spital, desi vestile despre Sara sunt imbucuratoare. Sa ne rugam in continuare pentru Sara si pentru toti copiii care se lupta cu cancerul.

Dragi prieteni,

 Joi seara am venit cu Sara de la Cluj. A facut a 4-a serie de citostatice. De data aceasta s-a simtit mai rau, dar Dumnezeu a fost bun cu noi si a convins-o pe D-na. doctor sa ne dea drumul din spital joi, desi, initial se gandea s-o mai tina internata o zi. Incepand de vineri au inceput ninsorile – Domnul ne-a adus acasa la timp, slava Lui! Desi starea fizica a Sarei e mai rea, rezultatul la radiografia facuta arata ca tumora Sarei a scazut vizibil, ceea ce e un alt motiv de bucurie si de lauda la adresa lui Dumnezeu!

…In noaptea de dupa tratamentul Sarei, pe la 3 m-am trezit de plansul cuiva. Nu mi-am dat seama imediat ce se intampla. Salonul unde stam noi e vis-à-vis de sala de tratamente si initial am crezut ca e vorba de un copil care plange, dar nu era asa. Am inceput sa inteleg cuvintele: “Anita, unde esti?” ”” Anita, de ce m-ai parasit? Anita, te iubesc asa de mult… Anita…Anita… Numai dimineata la 6 a venit un domn cu o targa sa ridice trupul neinsufletit al Anitei de la salonul vecin cu al nostru. Am fost martora indirecta la agonia acestei mame – ne despartea doar un zid, dar in salon cu ea erau internate inca 2 mame cu 2 fetite bolnave care au asistat in mod direct la toata aceasta drama.

 Pentru mine, Spitalul de Oncologie din Cluj ramane o mare provocare –e cel  mai dureros loc in care am stat vreodata. Sara mai are de facut 2 serii de citostatice, pe 15 si 29 februarie, dupa care va trebui sa repete CT sau RMN pentru a se vedea efectul tratamentului si a se decide daca mai e nevoie de continuarea lui prin radiatii.  Mi-as dori si ma rog Domnului ca tratamentele Sarei sa se termine cu cea de-a 6-a cura de citostatice. In acelasi timp, stiu ca Domnul are planul Lui si asa cum ne-a dat putere sa rezistam pana acum, ne va da putere sa rezistam pana la capat.

Ma rog de fiecare data sa fiu capabila sa mangai, sa incurajez, dar ma simt depasita de situatiile pe care le intalnesc. Stau muta si ma rog pentru toti cei pe care-i vad pe acolo – asta e tot ce pot sa fac deocamdata.

 E greu cand vezi si auzi de atatia copii care mor de cancer sa crezi ca pentru copilul tau Domnul are un plan diferit… si totusi eu asta cred. Oricat de mare e valul deznadejdii care vine peste mine cateodata, incat simt ca ma ineaca, ca ma tranteste la pamant, ca ma paralizeaza frica, ingrijorarea, temerile de orice fel, Dumnezeu meu e mai mare – El ma ajuta sa ma ridic si sa merg inainte, punand in adancul inimii mele speranta ca soarta Sarei va fi diferita. Abia acum invat ce inseamna credinta. Abia acum invat ce inseamna sa ma bazez pe promisiunile lui Dumnezeu din Cuvantul Lui si nu pe ce-mi spune inima sau alte soapte din jur.

 Stiu ca v-ati rugat pentru noi, si va multumesc mult tuturor. Niciodata nu am apreciat atat de mult rugaciunile celorlalti ca acum, cand suntem in cuptorul incercarii.

Dumnezeul meu sa va rasplateasca dupa bogatiile harului Sau!

Teodora

Vesti despre Sara

Am primit un e-amil de la Teodora, mama Sarei. Pe mine m-a incurajat enorm, si nu cred ca ar avea ceva impotriva sa il impartasesc cu voi:

Dragi prieteni,

Va multumim in numele Domnului pentru rugaciuni. El a facut multe minuni pentru noi si dorim sa vi le impartasim.

In primul rand, Sara a rezistat mai bine la al doilea tratament cu citostatice. In ziua de miercuri s-a comportat aproape normal, s-a dat jos din pat, a ascultat muzica, i-am citit, a mancat mai bine decat prima data, vena i-a fost afectata mai putin.

In al doilea rand, in ziua de joi am mers din nou sa facem o ecografie Doppler carotidiana si am aflat cu bucurie ca limfomul e in remisie, ganglionii si-au micsorat volumul si au degajat jugulara externa dreapta, care a devenit complet permeabila sI ca trunchiul venos brachial drept este acum permeabil. Medicul cardiolog ne-a spus ca jugulara interna e stenozata si cel mai probabil nu se va mai recupera, insa noi ne rugam in continuare ca Dumnezeu sa dea vindecare totala.

In al treilea rand, Sara a fost externata in ziua de joi – a trebuit sa ramanem in spital doar 2 nopti. In plus, in ambele nopti am avut patul meu in care sa dorm

Am inteles cu aceasta ocazie, mai bine, semnificatia cuvantului HAR = dar, favoare nemeritata. Domnul a fost atat de BUN cu noi si ne-a binecuvantat peste orice imaginatie! Daca ar fi fost sa concep eu un plan optimist pentru aceasta sedere in spital, cu siguranta nu s-ar fi ridicat la inaltimea planului lui Dumnezeu!

Stiu ca toate aceste binecuvantari sunt revarsate peste noi ca raspuns la rugaciunile voastre. Cum as putea sa va multumesc? Ma rog, la randul meu ca Domnul sa reverse din belsug Harul Sau bogat peste voi toti, sa va rasplateasca dragostea si credinciosia pe care o aratati fata de Sara si fata de noi, familia ei!

Cu multumiri,

Teodora

P.S.  In primele zile dupa revenirea acasa, starea generala a Sarei s-a schimbat in rau si a inceput sa-i cada parul masiv. Multumim ca veti continua sa ne fiti alaturi.

Sa continuam sa ne rugam pentru Sara!

Lupta continua pentru Sara

Saptamana ce tocmai a trecut a adus pentru Sara un diagnostic adecvat si inceperea tratamentului- citez din mesajul tatalui ei:

Astazi am aflat diagnosticul : Limfom Hodgkin, gradul 3. Nu s-a raspandit in lichidul rahidian (s-a facut ieri punctie si lichidul a rezultat curat). Maine incepem tratamentul. In seara asta ni se prezinta schema de tratament. RUGATI-VA ! pentru ca Sara sa reziste tratamentului, pentru ca parintii Sarei sa fie tari (in Domnul !), pentru protectie peste intreaga noastra familie si pentru ca toti (TOTI cei care au devenit partasi acestei aventuri in care suntem chemati sa pasim pe urmele lui Iisus) sa formam un bloc comun (in decizii, in rugaciune, in actiune).Va multumim pentru rugaciuni, de care avem mare nevoie in continuare ! Am primit multa putere pana acum, prin canalele deschise prin rugacinile inaltate pana acum.

Iata ce scria joi mama Sarei:

Dragii mei,

…Luni a fost primul contact cu spitalul, iar de marti eu si Sara suntem internate la sectia de Oncopediatrie. Miercuri a avut biopsia, iar azi o punctie in maduva pentru determinarea stadiului tumorii. Ceea ce stim pana acum e ca e vorba de limfom malign, cel putin stadiul 3 – rezultat care ar face sa se clatine cel mai tare om. Totusi, Domnul ne da pace si incredere ca Sara se va face bine, indiferent cat de sumbru va fi diagnosticul final.

Va rugam sa fiti alaturi de noi in rugaciune pe tot parcursul drumului pe care-l vom incepe maine: comunicarea diagnosticului si a schemei de tratament, sanse de viata, tratament propriu-zis. Nu va fi usor. Sara s-a rugat ca Domnul sa n-o lase nici o clipa de mana.

E foarte recunoscatoare pentru toti cei care s-au rugat pentru noi si ne-au sarit in ajutor.

Sper sa poata dormi la noapte fiindca de maine incep tratamentele dure – ce minunat ar fi ca organismul ei sa le suporte bine!!!

Nici nu stiu ce sa va cer sa va mai rugati – poate pentru tratamente sa-I fie administrate cat mai corect posibil.  Lasati-va calauziti de Duhul Sfant in rugaciune si purtati-ne in inimile voastre pe tot parcursul zilelor urmatoare!

Multumesc,

Teodora, mama Sarei

Sara a inceput si tratamentul, si probabil se va implini dorinta lor (si a noastra) de a fi acasa de Sarbatori. Mergem inainte…

 Va rugam sa continuati rugaciunile pentru Sara, la fel de fierbinti si cu aceeasi urgenta. Va multumesc tuturor celor ce ne-ati fost alaturi, chiar daca nu ne cunoasteti.

 

Noutati despre Sara

Iata cateva fragmente din ultimele doua e-mail-uri primite de la Mircea, tatal Sarei, cu privire la investigatiile ce au avut loc zilele trecute. Continuam sa ne rugam pentru Sara!

13 Decembrie– Situatia Sarei nu s-a imbunatatit. Ca urmare a RMN-ului facut azi (ne-am luptat de pe la 11.00 pana la 19.00 !) a iesit la iveala ca masa compacta din toracele ei (asa cum rezultase in urma cu o saptamana la Computer Tomograf la Piatra Neamt) s-a dovedit a fi o mare acumulare de ganglioni intre 1 si 4 cm, lucru care l-a facut pe doctorul radiolog sa-mi spuna (nu a scris asta in fisa) ca banuieste ca se afla in fata unui caz de limfom (caz fericit dupa spusele sale, cand sansele de rezolvare sunt foarte mari, daca se aplica metodele traditionale din medicina alopata = citostatice probabil) ; mi-a aratat pe filmele RMN ca prin mijlocul acestui conglomerat de ganglioni sunt prinse vase de sange (in special 2 – care merg si vin de la creier) si ca exista pericolul de obturare ; din rezultatul de la Piatra Neamt legat de jugulara „obturata”, acum s-a scris „posibil obturata”.

14 Decembrie– Fiecare zi este un dar de la Dumnezeu. O pornim cu fior in inimi. Fiecare cu propriile emotii si temeri.

Azi am pornit cu biopsia intunecandu-ne tot orizontul. Pregatirile au durat vreo 20 minute (timp in care am ramas doar eu cu Teodora, ca doi copii plangand pe o banca). Cand ne-am facut curaj sa intram in camera, in mai putin de 10 minute a aparut Sara zambind la noi. Era gata operatia. Prelevarea ganglionului se facuse usor, fara complicatii in timpul operatiei.
Rugati-va ! Ca sa nu apara nici o complicatie ca urmare a acestei operatii, si sa luam cele mai bune decizii pentru ea, ca parinti.

Nu-i nici o rusine sa plangi. Azi am plans in vreo 5 reprize. Tocmai am descoperit ca nu numai eu plang, dar si sufletul din mine plange. Cand plange sufletul nu se prea aude mare zgomot. Este mai mult un suflu de aer. Se aseamana foarte mult cu atunci cand plangi si ti se termina lacrimile. Si tu oftezi in continuare cu suspine negraite. Deschizi gura, dar nu poti articula nici un cuvant. Sa nu-ti fie rusine intr-o astfel de situatie. Din susurul acela bland care iese din strafundul fiintei tale, Dumnezeu aude rezumatul intregii tale povesti.

Asta a fost o zi.
Acum urmeaza o noapte in care trebuie sa ne odihnim bine.
Pentru ca maine urmeaza o noua zi, cu provocarile ei.

Rugati-va !

 

Craciun cu Sara, Craciun cu Iisus

Randurile acestea sunt scrise de Mircea, tatal Sarei. Sper sa fie o incurajare pentru voi, asa cum au fost si pentru mine:


Dragilor,

Va scriu aceste lucruri ca o incurajare. Aveti credinta si priviti la darurile de SUS.

Va scriu aceste lucruri pentru ca Dumnezeu nu-mi da pace daca nu vi le spun si voua, spre folosul si cercetarea voastra si spre Lauda LUI.

Va scriu eu, Mircea B., om “puternic si cerebral si logic”, eu care pana acum in viata traita in trup nu am rostit niciodata in public “am primit aceasta incredintare de la Domnul”.

Eu care in urma cu 3 zile (marti, 6 dec) am trait o zi inceputa gri, continuata negru si finalizata intr-o culoare nedefinita aici pe pamant (dar care are definitie in Cerul lui Dumnezeu).

Si de atunci, inexplicabil in mod logic, sunt mai viu si mai plin de energie.

Marti, 6 decembrie 2011 este ziua in care Mircea si Teodora B. au primit vestea ca Sara (15 ani), al doilea copil al lor (ceilalti fiind Ioana-17 ani si Iustin~7 ani) are o tumora in corp (localizata intre jugulara dreapta si care coboara in mediastin, pana mai jos de inima). In mai putin de 24 de ore vestea a ajuns pe 4 continente. Multe persoane au fost atinse. Marturii am auzit despre persoane care nu se mai rugasera de ani de zile si la primirea vestii s-au asezat pe genunchi. Altii s-au impacat intre ei, lasand “eu”-l deoparte. SLAVA DOMNULUI !!!

Miercuri, 7 decembrie 2011 este ziua in care am inceput sa intrezaresc o picatura din planul lui Dumnezeu. Azi sufletul meu este plin de da peste el si nu mai pot tine aceste lucruri doar pentru mine. Pentru ca ele nu mi se adreseaza numai mie. Ci tuturor celor la care a ajuns vestea despre Sara !

Craciunul este la cateva zile distanta. Mai avem cateva zile sa ne pregatim sufletele pentru aceasta sarbatoare. Nu doar cu mese imbelsugate si cu daruri multe (sunt bune si astea, dar cu masura), dar in proportie mult mai mare cu inimi deschise pentru Isus.

Ooo, dar asta stie oricine.

Si cat de mult ne amagim si ne mintim singuri. Pretindem ca toate stradaniile noastre sunt pentru cei dragi ai nostri. Dar cat timp petrecem cu ei ? Cat din energia-rabdarea-bucuria-tristetea-framantarea-viata-s.a.m.d. noastra le impartim cu ei ? Am ajuns cumva niste straini pentru cei apropiati noua ? Inseamna ca vestea legata de Sara are menirea sa ne trezeasca. Este ciocanitul usor al lui Isus la usa inimii noastre !

Care este spiritul Craciunului, asa cum l-a randuit Dumnezeu ? Ni-l mai amintim ?

De cand nu ti-ai mai vizitat parintii ? De cand nu te-ai mai preocupat de copiii tai ? De fratii tai, de ceilalti dragi ai tai ? De prietenii tai ? De cei de aproape si de cei de departe ? Ai ajuns cumva ca in cel mai bun caz sa incercati sa rascumparati lipsa voastra din peisaj, inlocuind-o cu fel de fel de cadouri ?

Cat timp ai petrecut cu Isus in ultima vreme ?

Pretuiti timpul. Fiecare zi este un dar de la Dumnezeu.

Pretuiti pe cei pe care vi i-a scos Dumnezeu in cale pe cararea vietii.

PRETUITI-L PE DUMNEZEU !

Nu alergati la Isus doar sa-i cereti ! Dati-i timpul vostru ! Dati-i inima voastra !

Sara este mult iubita si mult pretuita, de multa lume. Dumnezeu a ales-o pe Sara, ca prin ea sa atinga multe suflete. Care altfel ramaneau caldicele si de acest Craciun. Daca v-a miscat situatia Sarei, luati-o ca pe o sansa pentru sufletul vostru. Inseamna ca inima este inca vie. Inca pulseaza. Inca se bucura si inca plange. Inca are o mica fereastra deschisa.

Daca vreti sa plangeti pentru Sara, va implor, nu uitati sa plangeti si pentru voi insiva. Si pentru cei din jurul vostru. Inaintea lui Dumnezeu va cer acest lucru.

Dar va spun ca nu pentru Sara trebuie sa plangeti. Nici pentru noi, ca parinti incercati. Sara este iubita si pretuita de Dumnezeu. Pentru Sara trebuie sa va bucurati. Caci prin ea, Dumnezeu a ales sa bata la multe inimi.

Fie ca EL sa-si duca la indeplinire planul, iar noi sa fim supusi, ascultatori si doritori a fi implinitori ai planului SAU !

Suntem loviti si chiar ingenunchiati uneori, dar nu lipsiti de nadejde. Si nadejdea noastra este Isus, nu numai pentru lucrurile de pe pamant, ci si pentru cele din Cer. Bucurati-va pentru noi si dati Slava lui Dumnezeu !

Purtati-ne in rugaciunile voastre si aduceti si cererile voastre in atentia noastra. Dorim sa fim una in EL. Dorim sa avem inimi simtitoare si doritoare de Dumnezeu. Nu va inchideti fata de noi. Comunicati cu noi. Suntem mai vii ca niciodata !

Rugati-va pentru Sara si pentru intreaga ei familie (mai mica si mai mare). Toate alegerile noastre (nu numai in aceasta perioada) sa fie dupa voia lui Dumnezeu si in concordanta cu planul SAU pentru fiecare zi.

Rugati-va pentru voi si pentru cei ai vostri. Mare putere are rugaciunea ! Este actul nostru de a deschide toate usile si ferestrele sufletului nostru inaintea Duhului lui Dumnezeu, cel datator de viata. Fara restrictii si fara idei preconcepute !

In inimile voatre, petreceti acest Craciun cu Sara, care va invita sa va pregatiti si sa petreceti acest Craciun cu ISUS !

Dumnezeu sa va binecuvanteze cu binecuvantarile de SUS si cu binecuvantarile de jos !

Pastram legatura deschisa.

Cu drag,

Mircea

p.s. acest mesaj va fi preluat si trimis mai departe (in romana sau engleza) la alte si alte adrese. Bucurati-va daca-l primiti de mai multe ori. Luati-l de fiecare data ca pe o bataie usoara la usa inimii.

%d blogeri au apreciat asta: