Viata second choice

Una dintre cartile care mi-a vorbit foarte mult in studentie, si la care ma intorc adeseori cu gandul in ultima vreme, este scrisa de Viv Thomas- Second Choice: Embracing Life As It Is.  Imi notasem cateva fragmente din ea, traducandu-le in romaneste, si m-am gandit ca merita impartasite cu voi: o lume second-choice este viata asa cum arata ea, dar poate cum nu te-ai fi gandit ca va fi (poate ca iti imaginai ca vei avea o familie numeroasa, in schimb ai ramas necasatorita, poate ca vroiai un copil frumos si destept, dar Dumnezeu a ales sa iti de unul cu handicap, poate ca nu ai slujba pe care ai visat-o, poate ca vietii tale ii lipseste stralucirea…).

Multi dintre noi nimeresc in lumile lor second choice din cauza dragostei.Desi noi am fi dorit sa evitam un anumit set de circumstante, dragostea ne atrage in mijlocul lor si ne pretinde sa traim cu ele. Una dintre caracteristicile dragostei este ca ea in mod constant ne indeparteaza de multe dintre alegerle noastre initiale sau uneori instinctive, si ne cheama catre second-choice sau catre no-choice. 

Ce este dragostea?

Dragoste inseamna sa fii capabil sa „imbratisezi” o lume second-choice. Ea are puterea sa inlocuieasca dorintele eului si a primelor alegeri si sa se indrepte catre celalalt, avand abiliatea de a trai cu ceea ce tu de fapt ai fi refuzat. 1 Coritenni 13: Fara dragoste vietile noastre sunt goale- „ca o alama sunatoare sau un chimval zanganitor”. Cu alte cuvinte, vietile noastre, fara dragoste, sunt doar zgomot si suprafata- goale. Fara dragoste, zice Pavel, goliciunea noastra nu se potriveste decat cu nimicul din noi….

Aratandu-ne ce este dragostea, Pavel continua sa descrie cum o putem recunoaste cand o gasim. Dragostea este rabdatoare, este buna. Dragostea acorda oamenilor timp si tandrete. Dragostea sta si asteapta ca oamenii sa-si revina dintr-o boala, asteapta ca un copil sa invete sa citeasca, ca un om batran sa spuna ce are de spus. Dragostea merge din anotimp in anotimp, asteptand daca e nevoie. Dar fiindca dragostea nu e atat de „eficienta” sau rapida, ea pune la incercare valorile lumii contemporane. (…)

Oamenii care iubesc si se avanta in situatii second-choice au ceva autentic si clar in ei. Cand dragostea ne conduce intr-o alegere pe care la inceput am fi refuzat-o, va trebui sa lasam la o parte imaginile si perceptiile noastre despre noi insine, dar in acest timp se va ridica o imagine noua si reala. Stiu oameni care traiesc asa si care poseda ceva remarcabil: un fel de frumusete amestecata cu putere, care e asa de atragatoare, incat ceilalti vor sa petreaca timp cu ei si sa-i aiba ca prieteni. Figurile starurilor de cinema sunt doar umbre palide in comparatie cu acesti oameni second-choice.

Cand intelegem acest adevar ne dam seama ca imaginea noastra despre succes trebuie sa fie modificata.

Articolul anterior
Lasă un comentariu

8 comentarii

  1. Raluca, mi-a rămas vie în minte și în inimă o întâlnire de la grup de acum câțiva ani buni, când tu ne-ai prezentat această perspectivă. Atunci cred că ai descoperit cartea și ai ținut atunci o întâlnire memorabilă de părtășie, dovadă că n-am uitat-o până azi. M-am bucurat azi citind postul tău:), mereu spui lucruri faine și profunde.

    Răspunde
    • Da, Lia, asa e, si mereu ma gandesc cat de mult m+a marcat cartea aceasta atat de putin faimoasa. Pana la urma, cred ca Dumnezeu este cel care ne vorbeste si ne pregateste prin carti de acest fel.

      Răspunde
  2. a, și Cati are un picioruș frumos de tot! e o fetiță frumoasă.

    Răspunde
    • Multumim mult, Lia- e genul acela de frumusete despre care vorbea E.Male- „Frumusetea e pretutindeni, dar nu se arata decat dragostei”- Cati e frumoasa pentru noi si pentru tine, deoarece o iubim…

      Răspunde
  3. ioana

     /  3 noiembrie 2011

    Am citit undeva ca in viata nimic nu este intamplator , ca si fiinta cea mai neinsemnata pe care o intalnesti are un rol foarte important, pe care noi de multe ori nu-l constientizam.Putin din mine s-a schimbat citindu-ti gandurile ,suferind alaturi de tine.Chiar acum stau si ma intreb cum de te-am intalnit ,de ce ? De ce la ora asta tarzie stau si-ti citesc gandurile ?M-a impresionat enorm viata ta .O viata normala ce se schimba brusc? De fapt ce este normalitatea? Ce credem ca vedem noi? Cu Cati a ta te simti mai implinita ca oricand in timp ce noi toti o vedem ca pe o durere . Poate tocmai sa-mi dau seama ca greseam gandind ce gandeam ..(.cred ca-ti amintesti de mine ..) Sper ca in tot ce-ti scriu sa gasesti si tu macar un cuvant bun care sa te ajute cumva caci tu m-ai ajutat enorm …doar prin faptul ca esti aici

    Răspunde
    • Asa este, toti au un sens in viata si unul dintre sensurile mele este sa dau un sens vietii Catiushei. Chiar daca la un moment dat poti trece prin asa ceva in viata, o sa-ti dai seama ca nu se opreste aici, viata merge inainte si reintri intr-o normalitate foarte putin diferita de ac celorlati. Noi nici nu am simtit foarte acut diagnosticul Catiei pana acum, din fericire este foarte mult ca un bebelus normal, singurele probleme sunt iritatia de scutec si durerile de burtica (prima trecuse dar a revenit, a doua s-a ameliorat mult la momentul de fata). La medici am mers in ultima vreme mai des, dar nu pentru probleme sau suferinte acute, ci mai degraba pentru evaluari (care au iesit mai bine decat ne asteptam) si pentru a afla de o terapie sau alta. Cuvintele tale bune ajuta 🙂

      Răspunde
  4. Cred ca meseria de psiholog sau psihoterapeut ti s-ar potrivi ca o manusa, emani o energie pozitiva, o putere si asta doar prin scris cred ca fata in fata ai putea sfarma munti, eu ori de cate ori citesc articolele tale de pe blog ma umplu de energie si mi se pare viata mult mai frumoasa, nu te cunosc personal desi mi-as dori, esti extraordinara.

    Răspunde
    • Diana, iti multumesc pentru incurajari- faptul ca te vad mereu prezenta pe Fb si pe blog ma incurajeaza enorm! Imi cer scuze ca mi-a luat atat de mult sa raspund la comentariu, saptamana aceasta a afost un pic hectica pentru mine. Nu stiu daca mi s=ar potrivi meseria de psihoterapeut :), dar mi-ar placea sa fiu terapeut pentru copii cu nevoi speciale, asta cu siguranta m-ar implini. Te imbratisez cu drag!

      Răspunde

Lasă un comentariu