Uneori, cand am insomnie, incep sa-mi rememorez viata: oamenii pe care i-am cunoscut, tarile pe care le-am vizitat, clipele in care am fost fericita, sau poate trista, sau entuziasmata sau provocata, usile care mi s-au deschis, cele ce mi s-au trantit in nas si, pe langa toate acestea, ca niste madelaine proustiene…cartile pe care le-am citit.
Ele se leaga inextricabil de perioade din viata mea, imi aduc aminte senzatii, bucurii, persoane, ma fac sa sper in cartile pe care, poate, le voi scrie si eu odata.
Sa incepem cu Anne-le…
Caiet pentru casa mea 
carmen
/ 21 decembrie 2010that’s so you!!! dar si eu ma recunosc acolo!