Copilul si motricitatea

Copilul si motricitatea, o carte scrisa de Gabriela Petrut- Barbu si aparuta in 2012 la ed. Nomina, mi-a fost daruita de Laura (multumesc inca o data!).

copilulsimotricitatea

Gabriela Petrut Barbu este kinetoterapeut si psihopedagog, iar cartea de fata este scrisa in primul rand pentru kinetoterapeuti tineri sau studenti (un fel de suport de curs mi se pare), mai putin pentru parinti. De ce spun asta? Termenii, abrevierile, modul in care prima parte a cartii descrie dezvoltarea motricitatii la copii, elementele sistemului neuromotor si metodele de interventie prin miscare sunt mai greu de inteles pentru cineva care nu are notiuni destul de temeinice de anatomie si kinetoterapie. Primele capitole le-am citit cu plansele reflexelor in fata, dar pe acestea le-am avut pentru ca, din intamplare, ma aflam la cabinetul de kinetoterapie. Fara imginile explicatorii nu cred ca as fi inteles exact despre ce era vorba.

Pe de alta parte, un parinte care citeste cartea poate intelege principiile unor terapii pe care le face copilul (e.g. Bobath, programul Sherborne), si poate deschide ochii spre alte moduri de a interveni terapeutic sau educational (e.g. Montessori). Pentru mine, care m-am familiarizat inca de acum 3 ani cu metoda Montessori aplicata in activitatile de acasa, multe informatii din carte nu au fost o noutate. Insa pe mine Montessori m-a convins de la inceput, si nu poate decat sa ma bucure faptul ca aceasta metoda le este prezentata specialistilor tineri si parintilor, atat ca principiu, cat si ca activitati si jocuri practice. Chiar daca nu esti specializat in pedagogia Montessori, sunt unele lucruri care se pot adapta cu usurinta, costa putin si au un efect benefic enorm asupra copilului.

A doua parte a cartii prezinta activititati de joc, modele de interventie neuromotorie, tehnici de comunicare si de educare a controlului oro-facial, fiind un segment al cartii cu mult mai multa aplicabilitate practica, iar ideile de joc vin atat in sprijinul terapeutilor, cat si al parintilor. O mare parte a tehnicilor tin mai degraba de terapie ocupationala decat de kinetoterapie, si sunt usor de adaptat si de parinti. Aici am gasit idei pe care le pot folosi atat cu Cati, cat si cu S., unele dintre ele foarte dragute. Mi-ar fi placut mult sa fie grupate pe categorii de varste sau nivele de dezvoltare. Mi se pare interesant faptul ca, pentru copiii mai capabili, propune jongleria ca terapie pentru imbunatatirea atat a motricitatii, cat si a stimei de sine. Sunt prezentate activitati senzoriale, de transfer, de turnare, premergatoare scrisului, jocuri de miscare- o multime de idei pentru un terapeut!

Ultima parte a cartii descrie diferite tipuri de deficiente neuromotorii, iar asta m-a ajutat sa inteleg diferentele intre diagnosticele ce intra sub marea” umbrela” a paraliziei cerebrale.

Eu simt ca am invatat citind aceasta carte, si daca va intereseaza subiectul, v-o recomand cu caldura.

 

Articolul precedent
Lasă un comentariu

6 comentarii

  1. Multumim mult pentru recomandare! Cand ai timp, imi poti spune, te rog cate pagini are cartea? Intotdeauna ma uit la acest detaliu, dar pe libris nu scrie. Inca o data, multumesc!!

    Răspunde
  2. Ma bucur ca ai gasit utila aceasta cartea🙂

    Răspunde
    • Da, Laura, si sunt deja doritori sa o citeasca in comunitatea de parinti cu copii cu NS 🙂 Multumim inca o data!

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: