Avioane

Duminica seara am fost la tara. Ne-am plimbat pe obisnuita poteca ce duce pana la padure, iar de data aceasta am urcat mai sus. La coborare, S. refuza sa mai plece. Il cred: aerul mirosea intens a ceainarie, era racoare si bine si verde verde verde.

Ca sa il urnesc din loc, m-am prefacut ca sunt un  avion, vajaind la vale. A venit, bineinteles, dupa mine, a trecut in zbor de avion inaintea mea…La un moment dat am obosit si m-am oprit. Atunci el mi-a zis:

-Mami, hai sa fim din nou avioane cu papuci!

Va doresc sa fiti azi…avioane cu papuci🙂

Articolul precedent
Articolul următor
Lasă un comentariu

6 comentarii

  1. Vreau si eu sa fiu avion cu picioare, dar pe acea poteca racoroasa de munte🙂

    Răspunde
    • Adriana, m-a auzit S. intr-o zi povestind intamplarea cu Avioane cu picioare, si a sarit sa ma corecteze! El spusese „avioane cu papuci!!!!”🙂

      Răspunde
  2. Va ador blogul, citesc cu interes tot ce postati. Va doresc sa aveti parte de multe zile frumoase alaturi de cei doi copilasi superbi.

    Răspunde
    • Multumim din inima, Florentina, si imi pare rau ca am apucat abia atat de traziu sa raspund la comentariul tau; am fost plecati intr-o mica vacanta🙂

      Răspunde
  3. Vreau și euuuuuuuuuuuu pe poteca aia😀 Salutări Strajei din partea mea când ajungi acolo😉

    Răspunde
    • Din pacate nu cred ca voi ajunge vara asta, Nico, ne pregatim de operatie si vreau sa o protejez pe Cati de raceli si de alte drumuri pana atunci.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: