Prinderea corecta a creionului in mana (HWT 2)

S. nu tinea corect creionul in mana si, oricat ne straduiam tatal lui si cu mine sa-i explicam cum se tine, il apuca tot cu pumnul intreg. Asadar, cand am gasit in cartea Handwriting without tears cateva ponturi de invatat pozitia corecta de scriere, m-am bucurat tare mult.

Prima, cea pe care am folosit-o noi pana acum si pare sa dea roade, a fost sa il invat pe S. semnul „In regula”. De cateva zile ii spun Bravo, Ok! si facem semnul respectiv. Ieri am incercat pentru prima oara sa scriem corect si, gratie acestui gest, a fost mult mai usor sa pozitionam creionul cum se cuvine:

 O alta metoda pe care vreau sa o incerc este cea de prindere a creionului intre aratator si degetul mare, si de rasucire apoi de la radiera. Cred ca va merge:

O alta metoda distractiva este sa va imaginati creionul ca pe o masina. Degetelor le dati nume- degetul mare este Tata, aratatorul- Mama iar restul sunt copiii. Tata si Mama stau pe locurile din fata ale masinii (creionul), iar  copiii stau in spate:

Sper ca aceste trucuri sa va fie si voua la fel de utile pe cat mi-au fost mie 🙂

Happy learning! 

Anunțuri
Articol următor
Lasă un comentariu

14 comentarii

  1. Foarte folositoare aceste idei…..nici D. nu vrea sa prinda creionul cum trebuie…zice ca scrie prea greu si urat. Multumim!! 🙂

    Răspunde
    • DA, am inceput sa studiem literele mai serios, sper sa se prinda ceva de el. Oricum, e inca mic si mai avem timp, dar la faza cu tinutul creionului corect in mana chiar trebuie sa insistam.

      Răspunde
  2. Adina_B

     /  1 Mai 2012

    Raluca, e foarte interesant articolul, de retinut si folosit! Dar eu as zice ca felul in care tine S. creionul e normal pentru varsta lui si nu trebuie sa-ti faci griji.
    Nici I. nu tinea bine creionul, si am facut tot felul de excercitii gen Montessori pentru ‘fine motor development’ si acum il tine mai bine – insa tot nu asa cum ar trebui. Si atunci m-am interesat pe net si se pare ca etapele astea intermediare sunt normale si ok in dezvoltarea copiilor.
    Uite aici un articol pe tema asta http://www.ot-mom-learning-activities.com/pencil-grasp-development.html, care pe mine m-a ajutat mult. Acolo zice ca abia catre 6-7 ani, de fapt cand incep scoala, sunt majoritatea copiilor pregatiti sa tina corect creionul in mana.
    Spor la invatat!

    Răspunde
    • Multumesc pentru link, Adina, sa stii ca m-am mai relaxat 🙂 Tot vom incerca sa mai facem exercitii, nu are cum sa ii strice, dar e bine de stiut ca astea sunt etape normale pentru un copil.

      Răspunde
  3. mersi pentru articol;Andrei nu vrea sa tina creionul cu 3 degete,insa facem progrese fata de cum il tinea in urma cu un an,de ex. 🙂
    probabil ca va fi mai atent cand ii va explica Daria 🙂
    oricum,cred ca este o etapa din viata lor si voi invata sa il tina corect pana la urma 🙂
    fiecare copil are metoda lui,Daria l-a tinut cu 2 degete de la inceput,abia acum ma ascuta si il tine cu 3…dar nu mereu 😀

    Răspunde
    • Ma bucur ca va este de folos si sper sa contribuie la progrese 🙂 Pupici la piticii voinici!

      Răspunde
  4. Lorena

     /  3 Septembrie 2012

    Multumesc ai eu pentru articol. Lui R. (3 ani si 7 luni) nu ii place sa coloreze, e ambidextru si nu tine bine creionul cu nici una din maini. Mai mult, cand coloreaza, nici nu e atent sa nu treaca de contur. T. de doi ani tine creionul corect de la un an (cu ambele maini, fara sa il invete nimeni, probabil a vazut la mine, caci fratiorul il tine total anapoda) si mazgalitul e ceva foarte natural la el. Sunt de mare ajutor sfaturile, imi place povestea cu masina si chiar in seara aceasta o sa vad cum prinde. Voi folosi toate informatiile. Eu pana in facultate am scris cu 3 degete pe stilou (pix, creion) si pot spune ca imi incetinea scrisul si ca tineam mana mult mai incordata.

    Răspunde
    • Sa imi spui daca a avut rezultat, Lorena! Sunt foarte curioasa daca reusesti sa il inveti sa tina bine creionul, eu inca nu am reusit, dar nici nu m-am stresat prea tare cu asta, e drept…

      Răspunde
  5. Lorena

     /  19 Septembrie 2012

    Esec. Povestea cu mama si tata nici nu a fost ascultata, nici macar semnul OK nu a vrut sa il faca, dar o lasam asa. Ieri, surpriza, R. a colorat la gradi 3 fructe si 3 legume mici (de nici 3 cm) aproape fara sa iasa din contur si folosind culoare diferita pt frunze minuscule. Am decis sa nu mai coloram acasa decat la cerere si sa ne axam pe ce ii place mai mult.

    Răspunde
    • Ei, tot se vad progrese. Nici S. nu e campion, cu toate stradaniile mele, inca nu tine creionul in mana bine. Nu ma ingrijorez, cred ca va invata pe masura ce va creste 🙂 Eu nu prea colorez cu el, nu ii place cine stie ce.

      Răspunde
  6. cristina

     /  19 Septembrie 2015

    F util articolul!
    Multumim pentru traducere:)

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: