Sweet first birthday, Cati!

Cati implineste azi un an. Are 9,200 kilograme, doi dintisori si zulufi la spate. A inceput sa faca primele miscari de tarare pe plan inclinat si apuca obiectele cu mai multa putere. Se joaca constient cu jucariile, observa cauza si efectul- incearca ea sa apese pe butoane pentru a produce sunete. Sunt progrese mici, dar semnificative.

Iar cel mai important dintre ele este acesta- implineste un an!!!

O data la 10.000 de bebelusi, se naste un copil cu T13. Trebuie sa treaca ceva vreme ca, pe tot globul pamantesc, sa se adune 100 de copii cu T13. Dintre acestia, doar 5 sau 10 vor apuca prima aniversare. Cati face parte din acesti 5-10%. Pentru noi este un miracol. Iar dintre acesti 5-10 copii, si mai putini au sansa unei vieti linistite si lipsite de prea multe probleme medicale care sa le stirbeasca din confort si bucurie. Ecaterina, in schimb, a fost pana acum o fetita destul de sanatoasa, ne-a uimit de fiecare data perin testele si analizele care au iesit mereu mai bine decat ne asteptam, prin recuperarile rapide dupa cele doua episoade de infectie urinara sau pneumonia din ultima luna. Acesta este al doilea miracol.

Un an cu Cati ne-a schimbat in bine. E lunga lista lucrurilor bune pe care le-a adus ea venind pe lume.

Ne-am apropiat mai mult de Dumnezeu. Am realizat ca nu putem controla nimic, si e cu mult mai bine sa traim cu increderea ca El nu face greseli, si in orice lucru, chiar si intr-un cromozom in plus, El urmareste un plan bun.

Ne dam seama ca viata e o sarbatoare. Adevarata viata va incepe abia dincolo, fara lacrimi si suferinta, dar si aceasta de aici, care este doar „arvuna”, doar umbra vietii viitoare, si aceasta este tot o sarbatoare.

Am invatat sa traim pas cu pas, zi cu zi. Fiecare zi cu Cati e o noua zi in care nu ne este dor de ea.

De cand s-a nascut Cati, eu am devenit mult mai pozitiva. Da, poate ca sunt mai obosita si ma enervez repede, dar ca si atitudine generala in fata vietii sunt ceva mai relaxata si am invatat sa ma intreb, vis-a-vis de lucrurile negative, „Oare in ce fel este si acesta o binecuvantare?”

Apreciez mai mult micile bucurii ale vietii, pupicii si vorbele de duh ale lui S., surasul Catiushei, stalpul care este sotul meu in familie. Familia, in general, mi-am dar seama inca o data cat de mult conteaza. S. a invatat sa fie fratiorul ideal- spune ca el si Cati sunt prieteni, si isi mai doreste multi copii acasa la el. Taticul lui Cati este cel mai grozav tatic din lume- cred ca oricine il cunoaste poate confirma cat e de implicat, de iubitor, de sensibil si bun. Cand m-am casatorit cu el, cred ca am tras lozul cel mare 🙂 – e o persoana pe care, cu cat o cunosti mai mult, cu atat o apreciezi mai mult, din pricina calitatii caracterului sau.

Prietenii. Dumnezeu a adus in viata noastra atat de multi oameni minunati in ultimul an!!! Daca i-as insira doar pe cei cunoscuti virtual, prin povestea Catiushei spusa pe acest blog, si tot s-ar face un val mare de prieteni care ne-au  inconjurat cu dragoste si multe rugaciuni si ganduri bune. Suntem foarte recunoscatori atat pentru prietenii care ne-au sprijinit de aproape, cat si pentru cei ce ne-au sustinut fara ca macar sa ne fi vazut vreodata. Un mare multumesc!

Medicii care au vazut-o pe Cati m-au facut sa imi schimb parerea despre medici. Am cunoscut latura lor umana, sensibila, optimista si dezinteresata- ceva in care nu prea mai credeam.

Cred ca as putea sta toata ziua la socotit binecuvantari…

Ii multumim lui Dumnezeu pentru aceasta fetita de nota…13!

La multi ani, Cati!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Posted by Raluca on 26 aprilie 2012

https://caietpentrucasamea.wordpress.com/2012/04/26/sweet-first-birthday-cati/