Curiosul George

Curiosul George este o maimutica simpatica, exploratoare, inventiva si poznasa…asa ca S.

Poate de aceea este atat de indragostit de el baietelul meu. Cert e ca, dintre toate desenele de pe Minimax cel mai mult ii place de George (ne place si noua, parintilor, pentru ca este un desen animat educativ).

Asadar, cand am dat peste aceste foi de printat cu activitati cu maimutica respectiva, nu am ezitat sa le printez, si cu ocazia asta am inaugurat si laminatorul.

Laminatorul a fost primit in dar de ziua mea (cu o luna si ceva inainte) de la sotul meu (ii place lui sa imi faca in special cadouri electronice. Ca sa va faceti o idee…am sugerat odata ca vreau un ceas electronic cu afisaj luminos, de ziua mea am primit o combina cu ceas electronic. A inceput S. sa umble in picioare, si a ramas doar ceasul de ea, cand binevoieste el sa o lase in priza. Alta data, am amintit ca mi-ar placea un casetofon- am primit o alta combina cu radio, casetofon, Cd player si boxe. La urmatoarea aniversare, am primit o a treia combina care s-o inlocuiasca pe cea stricata de S. Va dati seama, deci, ca un laminator a fost un cadou foarte apreciat! Daca mai primeam o combina??)

Laminatorul a fost luat de la LIDL, a costat 70 de lei si in pret sunt incluse seturi a cate 10 folii de coli transparente de diferite marimi.

S. a fost incantat de activitati, s-a descurcat bine la cele accesibile lui.

Pagina About

Sarind din blog in blog ca broscuta pe pietrele lacului, am ajuns la o nisa care mi se pare foarte interesanta- nisa despre blogging. Adica acele site-uri care te invata cum sa iti construiesti un blog mai bun. Acum, eu nu vreau sa reinventez roata, si nici nu sunt foarte priceputa cu computerul. Vreau doar sa evidentiez cateva lucruri care mie mi-au fost de ajutor.

Despre pagina About am citit  urmatoarele:

  • este probabil cea mai accesata pagina din blog, dupa homepage, asa ca este foarte important sa fie bine construita;
  • trebuie sa contina o scurta descriere, sa capteze fara a oferi o tona de informatii nu neaparat necesare;
  • trebuie sa contina o descriere a blogului (cum si de ce a inceput sau care sunt scopurile/nisa/ subiectele urmarite);
  • ce castig eu, ca cititor, din acest blog: ce informatii/ recomandari/giveaways/ link-uri utile imi ofera ca sa ma faca sa revin, ce avantaje am daca citesc blogul;
  • ce castiga el/ea ca scriitor al blogului: cauta sa faca recenzii, promoveaza firme, are un magazin on line sau o organizatie de caritate.

Pana sa citesc acest articol, pagina mea de About era o fraza romantica si fara prea multa coerenta (recunosc, imi placea si am pastrat-o). Dar m-am grabit sa adaug cateva detalii despre cine sunt, care sunt punctele principale ale acestui blog, si ce castiga cititorul urmarindu-ma. Cati si S. sunt catalizatorii blogului, iar pe langa activitatile educative si recomandarile pentru pici, cred ca de folos sunt lectioarele de la Jumatate de ora de engleza. Desigur, din cand in cand impartasesc cate ceva din sufletul meu de acum sau de alta data, e terapeutic/motivational pentru mine.

Mai multe detalii aici- punctul 6.

Despre trecut

Te folosesti de trecutul tau ca de o priveliste, marginita aici de un munte, dincolo de un fluviu, si dispui in libertate de orasele viitoare, tinand seama de ceea ce exista. Iar daca ceea ce exista n-ar exista, ai inventa cu usurinta orase de vis, caci visului nimic nu-i rezista, dar vor fi nu numai usor de imaginat, ci si pierdute si risipite in arbitrar.Nu te plange de temelia ta, care este aceasta si nu alta, caci virtutea acestei temelii este, in primul rand, de a exista. (…)

Daca regreti rana primita, poti la fel de bine regreta ca existi sau ca nu te-ai nascut intr-o alta epoca. Caci ziua de azi se naste din intreg trecutul tau. Ia trecutul asa cum este si nu muta muntii. Ei sunt asa cum sunt.

(Antoine de Saint Exupery- Citadela)

Dupa parerea mea nici un trecut, oricat de dureros, nu justifica sinuciderea. Asa cum nu putem schimba nimic, nu stim nici ce va veni maine. Avem dreptul sa controlam prea putine lucruri pe pamant: cu atat mai putin, viata si moartea. De ce?

No man can ever know what life still holds in store for him, or what magnificent hour may still await him.

(Viktor Frankl- The Doctor and the Soul)

 

Din scoarta-n scoarta…

Sunt bloguri pe care le descopar si incep sa le urmaresc. Unele imi starnesc atat de mult interesul, incat vreau sa le citesc de la inceputurile lor, sa le aflu continuarea, sa fie serialul meu de fiecare seara, folietonul pe care nu mai apuc sa-l citesc pe hartie, inspiratie pentru o noua zi.

Cum este un blog de citit din scoarta-n scoarta? Sau macar unul care sa ma-ndemne sa revin?

De gustibus et de coloribus non disputant…

Asadar, nu vreau sa va dau repere generale, ci subiective- ce ma face pe mine sa ma intorc la un blog, sa vreau sa il citesc pe termen lung. In general eu citesc bloguri mamicesti- aceasta e nisa in care contribui, si care ma inspira. Exemplele pe care le voi da, cu putine exceptii, se incadreaza in aceasta sfera. Sunt cele care imi plac mie. Cu siguranta exista si altele la fel de faine, peste care eu nu am dat inca (astept recomandari). Din trasaturile si categoriile pe care le apreciez, amintesc urmatoarele:

1. Consecventa– daca imi place un blog, ma intorc sa citesc din el, in mod regulat. De aceea, imi place ca scriitorul blogului sa posteze cat de cat regulat (si asta nu inseamna 5 postari pe zi, nici macar una pe zi, poate fi chiar una pe saptamana, dar stiu ca voi gasi in curand ceva nou si interesant).

2. Politetea- daca autorul blogului pare a le sti pe toate, are un ton arogant si superior,  e dispus sa vada doar o fateta a problemelor pe care le abordeaza, raspunde rautacios comentariilor care nu ii tin isonul, decid sa inchid coperta acelui blog. Chiar daca, la un moment dat, gaseam interesante unele dintre postari.

3. Documentarea– imi plac articolele bine documentate, argumentate si utile. Cand cineva „isi face temele” cum se cuvine, denota respect fata de cititor. De aceea admir Jocuri destepte, un blog cu activitati pentru copii mici (sub 30 de luni, deocamdata).

4. Creativitatea– am o slabiciune pentru blogurile despre handmade– fie ca e vorba de tricotaje, tablouri, quilling sau origami sau patchwork. Chech this out! De asemenea, mi se par extraordinare persoanele care fac cosmetice bio. 

5. Umorul– o, da! Sunt bloguri pe care le citesc pentru ca vreau sa ma binedispun, care si daca vorbesc despre morcovi o fac cu atata simt al umorului incat ma intorc sa mai iau o pilula de buna dispozitie. Ozzy este unul dintre acestea.

6. Informatia– imi plac blogurile doldora de informatii utile, recomandari, sugestii, recenzii de carti, cosmetice si altele- un exemplu: Idei pentru mamici si copii.

7. Blogurile pentru suflet– le vizitez mereu pentru o noua doza de curaj, pentru ca ma indeamna spre o mai mare bunatate sau disciplina spirituala. Imi place A Perfect Lily– pevestea unei mame careia al 10-lea copil i s-a nascut cu Sindrom Down. De atunci, militeaza cu pasiune pentru adoptia copiilor cu T21 abandonati. Imi place Dulce casa pentru ca ne indeamna sa infrumusetam atat infatisarea cat si spiritul caminelor noastre.

8. Blogurile practice– fie ca e vorba de bloguri culinare, fie ca este vorba despre cele cu activitati pentru copii, acolo unde gasesc sfaturi pertinente si usor de aplicat, revin. Am doua prietene care au inceput sa scrie in propriile bloguri in ultima parte a anului- Flori de mandarin este cu retete usoare si apetisante, Ursuleti Nazdravani are activitati care i se potrivesc foarte bine si lui S.

9. Blogurile cumpatate– am inceput sa citesc bloguri (acum 3 ani si ceva) cautand informatii despre frugalitate, economisire, viata cumpatata. E drept ca atunci aveam un scop mare pentru care economiseam, insa m-au ajutat foarte mult acele bloguri. Le citeam in engleza, cum ar fi The Simple Dollar, insa de cateva luni am descoperit si unul in romaneste, Economisim. info.

10. Blogurile despre blogging– cand am observat ca imi place mult sa scriu si sa construiesc acest blog, am inceput si sa citesc despre cum as putea-o face mai bine. Sunt multe bloguri care au in categoriile lor sectiunea aceasta, favoritul meu este Momcomm care, pe langa sfaturi tehnice si cu privire la continut, face si critica constructiva unor bloguri (in special din nisa de parinti si copii)- am invatat multe de la el.

Voi ce favorite aveti?

Eye spy cu litere si cifre

Am vazut aceasta idee de joc de recunoastere, si m-am gandit ca n-ar fi rau sa il incerc cu S. Poate ca este prea dificil pentru el, iar in cazul acesta o vom pune deoparte pentru mai tarziu.

Pe niste cartoane reciclate, am taiat din ofertele lucioase de la Yves Rocher (asta pentru cei ce se vor mira de alegerea cuvintelor de pe cartonase 🙂 ) cuvinte care sa incorporeze literele de la A la E. Cu o lupa, copilul trebuie sa identifice litera cartonasului respectiv si apoi sa lipeasca un abtibild mic peste ea:

Fiindca ne straduim sa invatam sa recunoastem si cifrele, am facut un cartonas si cu cifrele de la 1 la 5:

In timpul in care eu am taiat si am lipit, S. si-a ales si el niste cartoane pe care sa le taie si sa le lipeasca, deci a avut si el activitate creativa.

Voi reveni sa va spun cum a mers.

S. s-a descurcat excelent- a recunoscut toate litere de A, a insistat sa continue, l-a facut si pe B si plansa cu cifre. A fost peste asteptarile mele, o lectie in plus sa nu il subestimez 🙂

Spor la joaca!

Cutia cu malai

Tot cautand idei simple care sa il tina pe S. ocupat si interesat si sa aiba in acelasi timp valente educative, am dat peste ideea cutiei cu sare, in care copilul traseaza cu degetul forma, litera sau cifra pe care o studiaza in momentul respectiv. Cum eu nu aveam sare de prisos la indemana, am folosit malai:

 Am turnat malaiul intr-o cutie ramasa de la un set de tacamuri (stiam eu ca o voi folosi odata si odata!)- dar puteti folosi la fel de bine o tava, un vas yena, etc. Am acoperit cutia pe toata suprafata ei, si l-am ajutat pe S. sa traseze litera A si cifra 1:

Dupa aceea i-am dat setul de masinute de constructie, iar el si-a incarcat basculanta, si-a facut drumuri, s-a distrat vreo 20 de minute sau mai mult. A fost o buna activitate senzoriala, si prima oara (cred) cand ne-am jucat cu malai. Atentie! Este o activitate pe care s-o faceti numai daca aveti chef de facut curat dupa!

Pizza Cookies

Anul acesta am inlocuit pizza livrata la domiciliu (pe care o comandam destul de rar, cand aveam musafiri sau la ocazii extra speciale) cu pizza facuta in casa. Pentru ca am descoperit blatul de pizza congelat la Kaufland (care presupun ca existase si pana acum, dar a scapat privirii mele nu tocmai vigilente), am incercat sa fac eu pizza cu ton sau pizza cu de toate sau  veggie pizza. Rezultatul a fost satisfacator (desi blatul nu e tocmai grozav- dar nu am timp sau rabdare sa il fac), asa ca, din cand in cand, facem pizza. Asupra lui S. a avut un atat de mare impact incat el face „pizza ton” din orice: rufele din cosul de rufe de calcat, plastelina, resturi de alimente de pe masa, cuburi, ba chiar isi baga coltii in mana mea, zicand „Mama pizza bun- buuuun”.

Oricum, acesta NU este un blog culinar si rar ma laud eu cu experientele mele in bucatarie. Insa am incercat ceva ce ar putea sa va dea o idee: fiindca S. a primit un set de forme de plastilina printre care se numara si o steluta si o inimioara (multumim, Sabina!) am decis sa folosesc partea de aluat care nu a incaput in tava pentru a face niste mini-mini- pizzas. Am taiat aluatul cu formele si le-am acoperit cu legume, sunca si cascaval. In imagine sunt cele inca nepuse la cuptor, pentru ca nu am mai apucat sa le pozez si coapte:

Fiindca se apropie ziua lui S., e o idee pe care s-ar putea sa o repet pentru masa festiva.

(Nici eu nici S. nu am apucat sa le gustam…au disparut pana dimineata in stomacul mai mare al taticului. S. insa a mancat destula pizza din tava cea mare, care era deja in cuptor in momentul sedintei foto).

Cartea de colorat cu apa

In perioada in care va povesteam de paianjenul artist am cuoscut-o virtual pe Luminita. Intr-o discutie despre modalitatile mai putin messy de colorat/pictat/desenat ii spuneam ca noi am incercat pana acum aquadoodle, magnadoodle (tablita cu pilitura de fier), creta peasfalt, tablite ai mici sau mai mari, carioca dry/erase pe tabla alba sau pe carti speciale unde se poate sterge dupa aceea sau ceracolor si carioci pe hartie. Dintre cele generatoare de mess am incercat pictatul cu degetele si stampilatul cu stampile si tus.

Prietenii nostri Cristina si Roy ne-au adus din Anglia o carte de colorat mai speciala- culoarea apare cand dai cu apa. Pentru ca apa si penson ar fi fost mai greu de manevrat pentru S., mi-a venit ideea sa folosesc markerul cu apa de la jocul aquadoodle:

 Pentru inceput S. s-a multumit doar sa observe, asa ca minunata creatie, inca neterminata, e a mea.

Dar nu disperam: pana nu demult era complet dezinteresat de colorat si desenat, acum vad ca trebaluieste din cand in cand cu cariocile si culorile din penar, sau imi cere cate o foaie de colorat.

Spor si voua!

Gandurile tatalui meu

Ieri a fost ziua tatalui meu. El este unul dintre cei mai speciali oameni pe care-i cunosc. De fapt, cred ca este una dintre cele mai deosebite persoane pe care le stiu TOTI cei care au avut de-a face cu el in viata. De cand eram adolescenti, obisnuia sa ne scrie scrisori. Ne explica, ne indemna, ne invata si uneori ne admonesta prin ele. A continuat traditia scrisorilor si cand eram plecata printre straini. Semna: Tatal tau, care te iubeste,si  mi se facea intotdeauna un asa dor de casa…. Pretuiesc tare mult acele scrisori. Iata un fragment din prima, pe care a scris-o copiilor lui adolescenti, pe cand aveam eu 14 ani.

bunic

Intr-o iubire frumoasa fiecare din parti si da, si primeste. In iubire este esential sa stii sa dai si sa stii sa primesti.

A da inseamna a te ingriji, a actiona in asa fel incat persoana pe care o iubesti sa fie fericita, inseamna a face sacrificii si a te bucura de ele, inseamna a te bucura ca poti contribui prin tine la feicirea celorlalti…

A primi inseamna a sti sa te bucuri , a respecta, a sti sa apreciezi, inseamna a fi fericit si a dori sa intorci fericirea ta celuilalt.

Aparent intrat in cercul iubirii pare greu de iesit- si asa ramanem cat ne putem pastra sub clopotul iubirii si credintei in Dumnezeu- dar imperfectiunile noastre ne imping mereu in afara.

Cum ar putea fi un om placut lui Dumnezeu, care si-ar organiza viata pe principiul iubirii? Iata cum il vad eu: intelept, ingaduitor cu ceilalti, harnic, indiferent la bogatie, cinstit, drept,  fara griji, oricand gata sa-l ajute pe cel de langa el,  fara ambitii pentru lucrurile ce apartin acestei lumi, modest, si mai ales fericit pentru viata pe care si-a ales-o. 

Joc de recunoastere

Este vorba de recunoasterea literelor si cifrelor.

Sursa de inspiratie a fost genul de fise de recunoastere a literelor de pe Making learning fun (link in bara laterala). Am adaugat la ideea jocului si un saculet cu mici cuburi pe care sunt printate litere si cifre, pentru ca S. inca nu asociaza cifra/litera cu simbolul grafic. Insa daca o vede pe cub, o poate identifica si pe fisa.

Am pus intr-un saculet cuburile respective. Fisa am desenat-o eu de data asta- un copac cu multe cerculete, in interiorul carora am scris literele de la A la F si cifrele de la 1 la 9. S. trebuia sa extraga un cub, sa identifice cifra/litera de pe cub pe fisa, si s-o stampileze cu o carioca Do-a-dot.

Noi ne-am folosit de ce aveam la indemana, la fel de bine cerculetele, pe masura ce sunt identificate cifrele sau literele, pot fi colorate cu un ceracolor, acoperite cu un abtibild, etc.

S. s-a descurcat surprinzator de bine: a avut nevoie de ajutor uneori. de indicii, pe la jumatate dadea semne ca s-ar fi plictisit dar cu putina incurajare a facut toata fisa. Am fost tare mandra de el, si cred ca si el s-a simtit mandru 🙂 .

%d blogeri au apreciat: