Drumuri cu forme

De cand am vazut aceasta activitate (si cat imi doresc sa imi amintesc unde, pentru ca erau multe idei grozave acolo- promit sa pun link de indata ce dau iar peste ea http://puppydogtails.blogspot.com/2010/10/shapes-cars-and-pumpkins.html-), mi-am zis ca trebuie sa o fac si cu S. Este usor de asamblat, eu am folosit carton reciclat de la cutii de pizza, iar pentru copiii fascinati de masinute cred ca ar fi un succes total. 

Se decupeaza forme mai mari, din carton, si o gaura in mijloc de forma respectiva. Cu carioca se traseaza linii intrerupte, ca pe sosea (daca vreti sa fiti mai creativi, puteti insera semne de circulatie, etc.).

Partile din mijloc pot fi apoi potrivite ca un puzzle.

Cam asa arata formele finite- la care trebuie sa adaugati un accesoriu esential- o masinuta, cu care copilul sa se plimbe pe forma, urmarindu-i conturul:

Am incercat de curand aceasta activitate- as vrea sa pot spune ca a fost un succes (eu ma asteptam sa fie, eram chiar incantata de ea). Din pacate, i-a mentinut atentia lui S. doar cateva minute, si asta pentru ca el nu prea se joaca cu masinute. Nu stiu de ce, dar masinutele (nici macar cele electrice sau cu telecomanda) nu il preocupa foarte tare. Sa va spun in schimb ce il preocupa: masinile adevarate! Este cel mai fericit daca il lasi la volanul masinii, sa puna el mana pe toate butoanele de la bord, sa se joace de-a condusul- cum prinde usa deschisa la masina- hop! pe scaunul soferului! Ieri am avut o astfel de experienta, in masina unchiului sau- a petrecut cateva zeci de minute de total bliss la volan (masina stationa, desigur), si a trebuit sa-i explic pentru ce sunt ceasurile de bord, pentru ce e fiecare buton, cum functioneaza una si alta (desigur, nu m-am priceput la toate, eu fiint complet pe langa)- iar el a memorat chestiilea astea cu o rapiditate si un zel pe care as vrea sa-l vad si la culori sau cifre 🙂 . Pur si simplu e fascinat de masini, motoare, trenulete, etc., dar de chestiile reale, nu de cele de jucarie…si rareori l-am vazut asa de incantat ca in cele cateva minute cat i s-a permis sa stea pe scaunul din fata.

Spor la joaca si la condus pe sosele de carton!

Anunțuri
Articol anterior
Lasă un comentariu

4 comentarii

  1. Mihaela

     /  24 Martie 2011

    Super tare ideea! Am sa o preiau si eu sa o fac cu domnisoara mea….

    Răspunde
  2. Adela

     /  24 Martie 2011

    Exact! Al meu ar sta mereu in masina. Deschide singur usa si claxoneaza, butoneaza…insa ieri a pornit-o caci eu las cheile in contact. Noroc ca era scoasa din viteza si cu frana de mana trasa. Asa a reusit sa se sperie rau si azi nu a mai vrut sa intre in garaj. Dar m-a tarat sa vada toate motoarele din depozitul de lemne…

    Răspunde
    • Stim, Stim….Si S. este pasionat de toate motoarele si motorasele…bucuria lui cand il mai duce tati la vreun garaj, sa ii arate cum e masina si pe dinauntru (mosteneste gena paterna, taticul lui S., inainte de facultate, a fost si mecanic auto 🙂 ).

      Răspunde
  3. super ideea!
    nici baietelul meu nu era pasionat de masinutele de jucarie, insa dupa 2 ani si jumatate conduita lui in joc s-a schimbat. cred ca mai conteaza si varsta copilului, sa poata simboliza, poate si compania conteaza, pentru ca el va imita pe voi, adultii si voi nu va jucati cu masinutele de jucarie, ci cu cele reale 🙂
    un partener de joaca cu vechime in manuirea masinutelor, i-ar face poate si lui pofta!

    imi plac activitatile pe care le faci!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: