Da-mi sa mananc!- joc cu cifre

Fiind vineri, e ziua cifrelor 🙂 . Am gasit pe acest blog o activitate care mi s-a parut atractiva si usor de confectionat, si am decis s-o pun in practica, chiar daca nu in varianta trasa la imprimanta oferita de ei: http://toddlerapproved.blogspot.com/2011/01/feed-me.html

De ce aveti nevoie?

  • o cutie de carton, tip cutie de cereale (eu am folosit o cutie de cereale de bebelusi, un pic mai lata decat cele de la Nestle)
  • o coala alba de hartie si carioci (puteti folosi varianta trasa la imprimanta, sau imaginatia si talentul la desen; mie mi-a fost mai usor sa desenez- imi ia mai putin timp decat convingerea sotului sa puna imprimanta in functiune 🙂 )
  • foarfeca
  • lipici

Pe cutia de carton lipiti coala de hartie in asa fel incat sa rezulte un „cap patrat” 🙂 . Apoi decupati o gura maaaare, prin care copilul sa ii poata introduce cu usurinta „jetoanele” de mancare.

Jocul se joaca in felul urmator: se aduna „mancarea” cu care vreti sa hraniti personajul nou creat (eu am ales bilute de sticla decorativa- puteti alege jetoane de la un joc cu pioni, fasole, graunte, bomboane, pufuleti, samd.).  Aveti nevoie si de un set de cifre (noi ne oprim deocamdata la cifrele de la 1 la 5)- cred ca puteti confectiona cu usurinta cartonase cu cifre, sau folosi cifrele magnetice de pe frigider (orice aveti la indemana). Copilul trage un caronas, apoi „hraneste” personajul cu atatea bilute cat scrie pe cartonas. Simplu, nu?

Mi-a luat cam 20 de minute sa creez/ pozez aceasta activitate (eu profit de minutele in care tatal ii da lui S. laptele cu cereale de seara, si atunci ii pregatesc ceva pentru a doua zi). Nu dureaza mult sa faci cate un joc pentru copil, uneori poate mai putin decat sa mergi sa il cumperi de la magazin- si copilul se poate distra in acest fel frugal chiar mai mult decat cu o jucarie cumparata. Nu stiu sigur daca S. se va descurca sau daca e prea complicat pentru el inca, dar voi reveni sa va povestesc ce reactie a avut.

Edit: S. s-a jucat foarte frumos si acest joc- a avut rabdare se numere (cum stie el- „due-due-due”) multimile pana la 4 (la 5 s-a oprit)- a hranit cu dexteritate personajul de carton si apoi mi-a adus o carte cu cifre s-o citim. „Numaratul” a devenit activitatea favorita a zilei- am observat ca incepe sa insire obiectele intr-o linie si incearca sa le numere- deci o prima introducere in „matematica” tot a avut loc 🙂 .

Articolul anterior
Articolul următor
Lasă un comentariu

8 comentarii

  1. I love your version of this even better than mine! Your drawings are beautiful!

    Răspunde
    • I believe your blog is a true inspiration for me and other mothers in Romania- I really love it, it is one of my favorites! Thanks for the wonderful ideas!

      Răspunde
  2. Tatiana

     /  28 februarie 2011

    Frumos joc, pacat ca n-a avut succes la M de 21 de luni. Am folosit nasturi, i-a bagat in guritza la fetita dar nu si jetoanele cu numere….facea totul aleatoriu, am incercat sa-i explic sa ia numarul mai intai dar n-a vrut si pace. Poate la urmatoarea incercare va fi altfel. Ce jocuri crezi ca ar merge la un copil vivace? Gen jocuri ptr rabdare… ii place foarte mult sa joace, sa cante, sa citeasca dar cand e vb de jocuri ptr motricitatea fina nici nu vrea sa auda. Multumesc anticipat

    Răspunde
    • DAca abia ati inceput sa va jucati structurat, atunci e de asteptat sa nu aiba rabdare si sa nu inteleaga din prima ce i se cere (apropo, nici eu nu ii spuneam lui S. sa dea si cifra de mancare la fetita- numai bilutele sau cerculetele- iat la 21 de luni e greu sa ii ceri unui copil sa numere constient- unii o fac, dar sunt foarte precoce!). DE numarat, eu ii numar lui S. (si el numara- „doi, doi, doi”).
      Daca sunteti abia la inceput (eu tot cam pe la 21 de luni am inceput cu S.), atunci e bine sa faceti totul mai scurt (doua perechi de matching cards, doua perechi de culori sau o culoare pe saptamana, o cifra pe saptamana, etc.), pana prinde ideea si i se mareste si capacitatea de concentrare. Treptat, pe masura ce interesul ei creste, va creste si numarul de perechi. Important e sa nu simta copilul ca e fortat sa faca ceva- ci sa faca din proprie initiativa. Eu am grupat pe categorii de varsta activitatile, incepeti cu cele mai simple, alternati-le (sunt activitati pt motricitatea fina, activitati cognitive)- incercati mai multe idei pana vedeti ce prinde- toti copiii sunt diferiti- ce prinde la unul poate nu prinde la altul. Si eu merg pe incercare si eroare 🙂 si invat din mers. Dupa doua luni in care mi se parea ca S. nu face cine stie ce progrese, am ramas uimita de fapt de cat de mult invatase (iar el e foarte putin verbal, deci probabil stie si mai multe decat spune). PEntru motricitatea fina le recomand mai ales pe cele de tip Montessori- este o categorie pentru ele. Si multa miscare! Multe jocuri de miscare- poate ne ajuta si primavara daca vine mai repede 🙂

      Răspunde
  3. Tatiana

     /  28 februarie 2011

    Iti multumesc pentru raspuns.Jocuri structurate am inceput sa facem mai din timp numai ca in ultima perioada l-am cam neglijat si se vede. Sa zicem ca si el isi pierduse interesul, avea nevoie de o pauza. Si M. este putin verbal, poate si datorita faptului ca tatal e strain si locuim in afara Romaniei.. in familie ii vorbim in 2 limbi simultan, cred ca asta ar fi motivul. .Acum a inceput sa spuna cateva cuvinte in ambele limbii. Noi am avut o paralizie obstetrica la brat pe care am tratat-o prin fisioterapie de la nastere si inca mai are o slabiciune la scapula. De mic a fost obligat sa faca anumite exercitii contra voiintei, care de altfel ii erau necesare si banuiesc ca asta l-a facut sa urasca orice activitate structurata.
    Vecina mea este psiholog infantil si mi-a dat cateva idei de jocuri ptr motricitate fina si rabdare, ptr ca fisioterapeuta il banuia hiperactiv ptr ca trecea de la o activitate la alta foarte repede, mai pe scurt nu era deloc atent la ea si nu o asculta, nu statea o clipa linistit. Pana la urma s-a dovedit a fi un copil vivace, imperios, ba chiar despotic as spune si doar atat.
    Am aplicat jocurile indicat de psiholog, dupa mult timp au dat roade dar s-a plictisit repede. Acum caut pe net fel de fel de activitati care sa-l atraga si sa-i dezvolte acele mici „deficiente”, dar imi e foarte greu. Este atat de exigent si greu de imblanzit ca deseori las totul balta, devin irascibila si exact opusul de mama care as vrea sa fiu.Multumesc de raspunsul prompt si imi cer scuze ca am divagat, simteam nevoia sa ma descarc :))) Interesant site, ma bucur ca v-am gasit. Va multumesc.

    Răspunde
  4. Scuze, nu stiu de ce presupusesem ca este vorba de o fetita 🙂
    In primul rand, chiar daca M nu vorbeste acum, va vorbi simultan doua limbi, ceea ce cred ca este in avantajul lui pe termen lung- deci chiar daca la 21 de luni nu spune multe, va fi un copil capabil sa se exprime, pe la 3-4 ani, perfect in doua limbi, ceea ce e mai mult decat fac majoritatea copiilor, un plus pentru el! Si eu cred ca S. nu prea vorbeste din cauza ca l-am expus la doua limbi straine (si ma consolez ca ii va fi mai bine pe viitor).
    In al doilea rand, vreau sa precizez un lucru- nu vreau sa ma dau mare…nu am cu ce! Nu sunt experta in joaca, nu sunt experta in educatie timpurie, tot ceea ce stiu am invatat acum , cu S., citind diferite carti si bloguri si articole (da, sunt profa, dar nimic mai special…)- deci cuvantul meu nu e litera de lege 🙂 . Singurele sfaturi pe care le pot da sunt ceva de genul :eu asa incerca asa daca as fi in aceasta situatie”. Deci, eu as incerca diferite activitati de tip senzorial, pentru ca astea vad ca il atrag si il capteaza pe S. cel mai mult. Daca va jucati cu paste penne, puteti incerca si sa le insirati pe un bat sau un pipecleaner- asta doar daca baietelul are chef… Daca va jucati cu nisip, sa-l turnati cu palnia. La noi plastilina e la mare cautare- si modelarea ei ajuta la dezvoltarea motricitatii fine. In plus, pt M s-ar putea sa fie o etapa in care acumuleaza mai mult la capitolul motricitate grosiera, de aceea poate simte mai mult nevoia sa se miste.
    Sa stii ca toate (sau cel putin eu) avem momente cand ne transformam in mamici cum nu ne-am dorit niciodata sa fim…Si eu mai ridic tonul, imi pierd rabdarea, as vrea cel putin 3 ore fara S. uneori (dar nu am cum) si nu e usor sa fii mamica non stop. Nu stiu cine e perfect, eu una cu siguranta nu…dar incerc sa fac si eu cat pot, in speranta ca pana la urma si S. va invata ceva. Nu e nici un concurs…bine ca sunt sanatosi, asta e cel mai important!
    Sper sa te inspire activitatile de pe blog! Multa rabdare si spor la joaca!
    Raluca

    Răspunde
  5. Tatiana

     /  1 martie 2011

    Multumesc mult pentru raspuns, am sa tin seama de sfaturile date.Cel cu insirarea de paste, gen penne pe bat e nemaipomenita. Activitatea cea mai agreata de M. este formarea piramidei cu cerculete, ca de altfel tot ce e rotund si se poate introduce undeva, pe un bat. Mai aveam un trenulet de lemn cu marfa cu gaura de introdus in vagon si chiar cautam ceva alternativ ca s-a plictisit de aceleasi jocuri.Am citit rubrica Montessori si cred ca ma voi inspira de acolo cu cateva activitati.(pot, nu? :)) Azi am incercat sa-i propun activitatea cu clesti colorati dar nu prea da roade, nici cu aia de bucatarie.Activitatea asta i-am mai propus-o cu mult timp in urma, am gasit-o pe activitatcopii.ro dar n-a mers nici atunci. Problema e ca ar vrea sa se joace dar nu e in stare, de fapt vede ca nu poate din prima si se enerveaza, tipa, ba chiar da cu obiectele cand vede ca nu ii intra imediat.In general face de toate dar daca se impotmoleste devine frustrat si nu ma mai pot inpaca cu el.Am incercat sa-l incurajez, ii arat ca trebuie sa intoarca invers forma ptr a intra dar nu vrea sa asculte. Singurul mod prin care reusesc sa-i captez atentia e doar prin cantece si jocuri cantate. Ma gandeam sa gasesc o metoda prin care sa introduc rime si cantece educative. Dat fiind faptul ca sunteti profesoara imi permit sa va intreb daca aveti cantecele de jucat ptr prescolari. Noi jucam ursul doarme, alunelul, daca vesel se traieste si restul in italiana.. e atat de fascinat ca imi cere mere altu’ altu’. Nu am gasit in romaneste vreunul mai usor, gen hora iar apoi toti sa se lase la pamant, sa faca un salt, sa se roteasca… ceva palpitant petru copii.
    Plastilina am lasat-o deoparte ptr ca nu o suporta, nici coca de paine nu vrea sa le atinga si pace…chiar il deranjeaza la tact.Multumesc pentru sugestii, am vazut pe acest site destule activitati interesante pe care vrea sa le punem si noi in practica, putin adaptate la interesele noastre.Ce-am invatat de la M jucandu-ne e sa nu insist asupra unui lucru care nu-l atrage, cred ca asta este esential. Important e ce-si doreste el sa fac si nu de dorim noi sa faca sau sa devina.
    La fel ca si lui S. lui M. ii place sa citeasca, numai ca in perioada asta a trecut printr-o faza, in care cartile il atrageau doar ca obiect in sine si nu mai avea rabdare sa-i citesc. Am fost frustrata pt ca ii cumparasem carti noi din ro, ii asteptam reactia…Eric Carle care place tuturor copiilor …ei bine, nici nu vroia sa auda, mi se parea ciudat si insistam el mai rau le ignora, pana mai alaltaieri cand a inceput sa-mi ceara sa i le citesc.
    Copii au nevoie de libertatea de alegere si trebuie tratati cu respect, imi dau seama ca fara sa bag de seama ii incalcam lui M. aceste sfinte drepturi 🙂 bad mommy…. ideea e aceea pe care toti o stim… nimic nu se face impotriva vointei copilului, chiar daca e mai mic, nu putem pleca de la premisa ca suntem noi mari si stim ce e mai bine pentru propriu odor.

    Răspunde
  6. Tatiana, cred ca ai pus punctul pe I- sa nu insistam daca vedem ca nu le place o activitate- si sa avem cat mai multe idei, ca sa le variem (eu tot am trimiteri la diverse bloguri americane, mult mai bogate in idei decat al meu- aici am pus strict ce am facaut si eu cu baietelul meu, de 3-4 luni incoace).
    In rest, m-am gandit la ce m-ai intrebat cu privire la cantecele- lui S. nu prea ii place sa ii cant- cand era bebelus mai „statea”, acum nu prea mai vrea, si trebuie sa ii respect asta. Unul care il distreaza este „Head-shoulders Knees and toes” (pe care i l-am tradus si in romana)- gasesti link la tema cu corpul omenesc- se distreaza pt ca il intre „mai repede?” si el zice „da” si il cantam din ce in ce mai repede.
    Alte cantecele cu miscari ar fi „Podul de piatra s-a darmat”, sau daca intri la „Jocuri si Jucarii pentru bebelusi” este acolo un link spre o multime de cantecele si jocuri pt copii- e in engleza- poti adapta in romana.
    Poate scriu o postare numai despre asta, daca tot mi-ai dat ideea 🙂 .
    In rest, foloseste orice idee de aici, eu de asta mi-am facut blog, ca sa vin in ajutorul mamicilor romance care vor sa petreaca timp de calitate cu copiii lor (dupa ce am ramas uimita, citind alte bloguri, de cate se pot face cu un copil mic si eu nu stiam).
    Spor la joaca si sa-mi spui cum a fost!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: